LEGE nr. 7 din 18 februarie 2004 (*republicată*)
privind Codul de conduită a funcţionarilor publici*)
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 525 din 2 august 2007
----
*) Republicată în temeiul art. II
din Legea nr. 50/2007 pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 21 martie
2007, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea
nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici a
fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 23
februarie 2004.
CAP.
I
Domeniul de aplicare şi principii generale
Domeniul de aplicare
ART. 1
(1) Codul de conduită a funcţionarilor publici, denumit
în continuare cod de conduită, reglementează normele de conduită profesională a
funcţionarilor publici.
(2) Normele de conduită profesională prevăzute de prezentul
cod de conduită sunt obligatorii pentru persoanele care ocupă o funcţie
publică în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice ale
administraţiei publice centrale şi locale, precum şi în cadrul
autorităţilor administrative autonome, denumite în continuare
autorităţi şi instituţii publice.
Obiective
ART. 2
Obiectivele prezentului cod de conduită urmăresc să asigure
creşterea calităţii serviciului public, o bună administrare în
realizarea interesului public, precum şi să contribuie la eliminarea
birocraţiei şi a faptelor de corupţie din administraţia
publică, prin:
a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare
realizării unor raporturi sociale şi profesionale corespunzătoare creării
şi menţinerii la nivel înalt a prestigiului instituţiei
funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;
b) informarea publicului cu privire la conduita profesională
la care este îndreptăţit să se aştepte din partea funcţionarilor
publici în exercitarea funcţiilor publice;
c) crearea unui climat de încredere şi respect reciproc
între cetăţeni şi funcţionarii publici, pe de o parte, şi
între cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice, pe
de altă parte.
Principii generale
ART. 3
Principiile care guvernează conduita profesională a
funcţionarilor publici sunt următoarele:
a) supremaţia Constituţiei şi a legii,
principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a respecta
Constituţia şi legile ţării;
b) prioritatea interesului public, principiu conform căruia
funcţionarii publici au îndatorirea de a considera interesul public mai
presus decât interesul personal, în exercitarea funcţiei publice;
c) asigurarea egalităţii de tratament a
cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor
publice, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a
aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;
d) profesionalismul, principiu conform căruia
funcţionarii publici au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de
serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine
şi conştiinciozitate;
e) imparţialitatea şi independenţa, principiu
conform căruia funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă o atitudine
obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau de
altă natură, în exercitarea funcţiei publice;
f) integritatea morală, principiu conform căruia
funcţionarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte, direct
ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în
considerarea funcţiei publice pe care o deţin, sau să abuzeze în
vreun fel de această funcţie;
g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu
conform căruia funcţionarii publici pot să-şi exprime şi
să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a
bunelor moravuri;
h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia
în exercitarea funcţiei publice şi în îndeplinirea atribuţiilor
de serviciu funcţionarii publici trebuie să fie de bună-credinţă;
i) deschiderea şi transparenţa, principiu conform
căruia activităţile desfăşurate de funcţionarii publici în
exercitarea funcţiei lor sunt publice şi pot fi supuse monitorizării
cetăţenilor.
Termeni
ART. 4
În înţelesul prezentei legi, următorii termeni se
definesc astfel:
a) funcţionar public - persoana numită într-o
funcţie publică în condiţiile Legii
nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,
republicată**);
----
**) Legea
nr. 188/1999 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 365 din 29 mai 2007.
b) funcţie publică - ansamblul atribuţiilor
şi responsabilităţilor stabilite de autoritatea sau instituţia
publică, în temeiul legii, în scopul realizării competenţelor sale;
c) interes public - acel interes care implică garantarea
şi respectarea de către instituţiile şi autorităţile
publice a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale
cetăţenilor, recunoscute de Constituţie, legislaţia internă
şi tratatele internaţionale la care România este parte;
d) interes personal - orice avantaj material sau de altă
natură, urmărit ori obţinut, în mod direct sau indirect, pentru sine ori
pentru alţii, de către funcţionarii publici prin folosirea
reputaţiei, influenţei, facilităţilor, relaţiilor,
informaţiilor la care au acces, ca urmare a exercitării funcţiei
publice;
e) conflict de interese - acea situaţie sau împrejurare
în care interesul personal, direct ori indirect, al funcţionarului public
contravine interesului public, astfel încât afectează sau ar putea afecta
independenţa şi imparţialitatea sa în luarea deciziilor ori
îndeplinirea la timp şi cu obiectivitate a îndatoririlor care îi revin în
exercitarea funcţiei publice deţinute;
f) informaţie de interes public - orice informaţie
care priveşte activităţile sau care rezultă din activităţile
unei autorităţi publice ori instituţii publice, indiferent de
suportul ei;
g) informaţie cu privire la date personale - orice
informaţie privind o persoană identificată sau identificabilă.
CAP.
II
Norme generale de conduită profesională a
funcţionarilor publici
Asigurarea unui serviciu public de calitate
ART. 5
(1) Funcţionarii publici au obligaţia de a asigura
un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor, prin
participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în
practică, în scopul realizării competenţelor autorităţilor şi
ale instituţiilor publice.
(2) În exercitarea funcţiei publice, funcţionarii
publici au obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum
şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa
administrativă, pentru a câştiga şi a menţine încrederea
publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea
autorităţilor şi instituţiilor publice.
Loialitatea faţă de Constituţie şi lege
ART. 6
(1) Funcţionarii publici au obligaţia ca, prin
actele şi faptele lor, să respecte Constituţia, legile ţării
şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor
legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea
eticii profesionale.
(2) Funcţionarii publici trebuie să se conformeze
dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi,
datorată naturii funcţiilor publice deţinute.
Loialitatea faţă de autorităţile şi
instituţiile publice
ART. 7
(1) Funcţionarii publici au obligaţia de a apăra
în mod loial prestigiul autorităţii sau instituţiei publice în care
îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la
orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor
legale ale acesteia.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis:
a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea
în legătură cu activitatea autorităţii sau instituţiei publice în
care îşi desfăşoară activitatea, cu politicile şi strategiile
acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile
aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau
instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are
calitatea de parte;
c) să dezvăluie informaţii care nu au caracter public,
în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
d) să dezvăluie informaţiile la care au acces în
exercitarea funcţiei publice, dacă această dezvăluire este de natură să
atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile
instituţiei ori ale unor funcţionari publici, precum şi ale
persoanelor fizice sau juridice;
e) să acorde asistenţă şi consultanţă
persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice
ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii ori instituţiei
publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(3) Prevederile alin. (2) lit. a)-d) se aplică şi după
încetarea raportului de serviciu, pentru o perioadă de 2 ani, dacă
dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.
(4) Dezvăluirea informaţiilor care nu au caracter
public sau remiterea documentelor care conţin asemenea informaţii, la
solicitarea reprezentanţilor unei alte autorităţi ori instituţii
publice, este permisă numai cu acordul conducătorului autorităţii sau
instituţiei publice în care funcţionarul public respectiv îşi
desfăşoară activitatea.
(5) Prevederile prezentului cod de conduită nu pot fi
interpretate ca o derogare de la obligaţia legală a funcţionarilor
publici de a furniza informaţii de interes public celor interesaţi,
în condiţiile legii, sau ca o derogare de la dreptul funcţionarului
public de a face sesizări în baza Legii
nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile
publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care
semnalează încălcări ale legii.
Libertatea opiniilor
ART. 8
(1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu,
funcţionarii publici au obligaţia de a respecta demnitatea
funcţiei publice deţinute, corelând libertatea dialogului cu
promovarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în care
îşi desfăşoară activitatea.
(2) În activitatea lor, funcţionarii publici au
obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa
influenţaţi de considerente personale sau de popularitate. În
exprimarea opiniilor, funcţionarii publici trebuie să aibă o atitudine
conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de
păreri.
Activitatea publică
ART. 9
(1) Relaţiile cu mijloacele de informare în masă se
asigură de către funcţionarii publici desemnaţi în acest sens de
conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile
legii.
(2) Funcţionarii publici desemnaţi să participe la
activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să
respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducătorul
autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară
activitatea.
(3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens,
funcţionarii publici pot participa la activităţi sau dezbateri
publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu
reprezintă punctul de vedere oficial al autorităţii ori instituţiei
publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.
Activitatea politică
ART. 10
În exercitarea funcţiei publice, funcţionarilor
publici le este interzis:
a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea
partidelor politice;
b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la
funcţii de demnitate publică;
c) să colaboreze, în afara relaţiilor de serviciu, cu
persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizări
partidelor politice;
d) să afişeze, în cadrul autorităţilor sau
instituţiilor publice, însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla
sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora.
Folosirea imaginii proprii
ART. 11
În considerarea funcţiei publice deţinute, funcţionarilor
publici le este interzis să permită utilizarea numelui sau imaginii proprii în
acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale,
precum şi în scopuri electorale.
Cadrul relaţiilor în exercitarea funcţiei publice
ART. 12
(1) În relaţiile cu personalul din cadrul
autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară
activitatea, precum şi cu persoanele fizice sau juridice,
funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe
respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate.
(2) Funcţionarii publici au obligaţia de a nu
aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii persoanelor din
cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi
desfăşoară activitatea, precum şi persoanelor cu care intră în
legătură în exercitarea funcţiei publice, prin:
a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
b) dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private;
c) formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.
(3) Funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine
imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi eficientă a
problemelor cetăţenilor. Funcţionarii publici au obligaţia să
respecte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi
a autorităţilor publice, prin:
a) promovarea unor soluţii similare sau identice
raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt;
b) eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe
aspecte privind naţionalitatea, convingerile religioase şi politice,
starea materială, sănătatea, vârsta, sexul sau alte aspecte.
(4) Pentru realizarea unor raporturi sociale şi
profesionale care să asigure demnitatea persoanelor, eficienţa
activităţii, precum şi creşterea calităţii serviciului
public, se recomandă respectarea normelor de conduită prevăzute la alin.
(1)-(3) şi de către celelalte subiecte ale acestor raporturi.
Conduita în cadrul relaţiilor internaţionale
ART. 13
(1) Funcţionarii publici care reprezintă autoritatea
sau instituţia publică în cadrul unor organizaţii internaţionale,
instituţii de învăţământ, conferinţe, seminarii şi alte
activităţi cu caracter internaţional au obligaţia să promoveze o
imagine favorabilă ţării şi autorităţii sau instituţiei
publice pe care o reprezintă.
(2) În relaţiile cu reprezentanţii altor state,
funcţionarilor publici le este interzis să exprime opinii personale
privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.
(3) În deplasările externe, funcţionarii publici sunt
obligaţi să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol şi
le este interzisă încălcarea legilor şi obiceiurilor ţării gazdă.
Interdicţia privind acceptarea cadourilor, serviciilor
şi avantajelor
ART. 14
Funcţionarii publici nu trebuie să solicite ori să
accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt
avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, părinţilor,
prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de
natură politică, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea
funcţiilor publice deţinute ori pot constitui o recompensă în raport
cu aceste funcţii.
Participarea la procesul de luare a deciziilor
ART. 15
(1) În procesul de luare a deciziilor, funcţionarii
publici au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale şi
să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi
imparţial.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis să promită
luarea unei decizii de către autoritatea sau instituţia publică, de către
alţi funcţionari publici, precum şi îndeplinirea
atribuţiilor în mod privilegiat.
Obiectivitate în evaluare
ART. 16
(1) În exercitarea atribuţiilor specifice
funcţiilor publice de conducere, funcţionarii publici au
obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire
la dezvoltarea carierei în funcţia publică pentru funcţionarii
publici din subordine.
(2) Funcţionarii publici de conducere au obligaţia
să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a
competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când
propun ori aprobă avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din
funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice
formă de favoritism ori discriminare.
(3) Se interzice funcţionarilor publici de conducere să
favorizeze sau să defavorizeze accesul ori promovarea în funcţia publică
pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme
cu principiile prevăzute la art. 3.
Folosirea prerogativelor de putere publică
ART. 17
(1) Este interzisă folosirea de către funcţionarii
publici, în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, a prerogativelor
funcţiei publice deţinute.
(2) Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere,
de elaborare a proiectelor de acte normative, de evaluare sau de participare la
anchete ori acţiuni de control, funcţionarilor publici le este
interzisă urmărirea obţinerii de foloase sau avantaje în interes personal
ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.
(3) Funcţionarilor publici le este interzis să
folosească poziţia oficială pe care o deţin sau relaţiile pe
care le-au stabilit în exercitarea funcţiei publice, pentru a
influenţa anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei
anumite măsuri.
(4) Funcţionarilor publici le este interzis să impună
altor funcţionari publici să se înscrie în organizaţii sau
asociaţii, indiferent de natura acestora, ori să le sugereze acest lucru,
promiţându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.
Utilizarea resurselor publice
ART. 18
(1) Funcţionarii publici sunt obligaţi să asigure
ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a
unităţilor administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui
prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.
(2) Funcţionarii publici au obligaţia să
folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând
autorităţii sau instituţiei publice numai pentru desfăşurarea
activităţilor aferente funcţiei publice deţinute.
(3) Funcţionarii publici trebuie să propună şi să
asigure, potrivit atribuţiilor care le revin, folosirea utilă şi
eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.
(4) Funcţionarilor publici care desfăşoară
activităţi publicistice în interes personal sau activităţi didactice
le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorităţii
sau a instituţiei publice pentru realizarea acestora.
Limitarea participării la achiziţii, concesionări sau
închirieri
ART. 19
(1) Orice funcţionar public poate achiziţiona un
bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităţilor
administrativ-teritoriale, supus vânzării în condiţiile legii, cu
excepţia următoarelor cazuri:
a) când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare
a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea
bunurilor care urmează să fie vândute;
b) când a participat, în exercitarea atribuţiilor de
serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;
c) când poate influenţa operaţiunile de vânzare
sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de
cumpărarea bunului nu au avut acces.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod
corespunzător şi în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în
proprietatea publică ori privată a statului sau a unităţilor
administrativ-teritoriale.
(3) Funcţionarilor publici le este interzisă furnizarea
informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a
statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, supuse
operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte
condiţii decât cele prevăzute de lege.
CAP.
III
Coordonarea, monitorizarea şi controlul aplicării
normelor de conduită profesională
Rolul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor
Publici
ART. 20
(1) Agenţia Naţională a Funcţionarilor
Publici coordonează, monitorizează şi controlează aplicarea normelor
prevăzute de prezentul cod de conduită, exercitând următoarele atribuţii:
a) urmăreşte aplicarea şi respectarea, în cadrul
autorităţilor şi instituţiilor publice, a prevederilor
prezentului cod de conduită;
b) elaborează studii şi analize privind respectarea
prevederilor prezentului cod de conduită;
c) colaborează cu organizaţiile neguvernamentale care
au ca scop promovarea şi apărarea intereselor legitime ale
cetăţenilor în relaţia cu funcţionarii publici.
(2) Prin activitatea sa, Agenţia Naţională a
Funcţionarilor Publici nu poate influenţa derularea procedurii de
lucru a comisiilor de disciplină din cadrul autorităţilor şi
instituţiilor publice.
Rolul autorităţilor şi instituţiilor publice
ART. 21
(1) În scopul aplicării eficiente a dispoziţiilor
prezentului cod de conduită, conducătorii autorităţilor şi
instituţiilor publice vor desemna un funcţionar public, de regulă din
cadrul compartimentului de resurse umane, pentru consiliere etică şi
monitorizarea respectării normelor de conduită.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) exercită următoarele
atribuţii:
a) acordarea de consultanţă şi asistenţă
funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei
publice cu privire la respectarea normelor de conduită;
b) monitorizarea aplicării prevederilor prezentului cod de
conduită în cadrul autorităţii sau instituţiei publice;
c) întocmirea de rapoarte trimestriale privind respectarea
normelor de conduită de către funcţionarii publici din cadrul
autorităţii sau instituţiei publice.
(3) Atribuţiile prevăzute la alin. (2) se exercită în
temeiul unui act administrativ emis de conducătorul autorităţii sau
instituţiei publice sau prin completarea fişei postului cu
atribuţia distinctă de consiliere etică şi monitorizare a respectării
normelor de conduită.
(4) Rapoartele prevăzute la alin. (2) lit. c), aprobate de
conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, se comunică
funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei
publice şi se transmit trimestrial, la termenele şi în forma standard
stabilite prin instrucţiuni de Agenţia Naţională a
Funcţionarilor Publici.
(5) Rapoartele autorităţilor şi instituţiilor
publice privind respectarea normelor de conduită vor fi centralizate într-o
bază de date necesară pentru:
a) identificarea cauzelor care determină încălcarea normelor
de conduită profesională, inclusiv a constrângerilor sau ameninţărilor
exercitate asupra unui funcţionar public pentru a-l determina să încalce
dispoziţii legale în vigoare ori să le aplice necorespunzător;
b) identificarea modalităţilor de prevenire a
încălcării normelor de conduită profesională;
c) adoptarea măsurilor privind reducerea şi eliminarea
cazurilor de nerespectare a prevederilor legale.
Publicitatea cazurilor de încălcare a normelor de
conduită
ART. 22
(1) Raportul anual cu privire la managementul funcţiei
publice şi al funcţionarilor publici, care se întocmeşte de
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, trebuie să cuprindă
şi următoarele date:
a) numărul şi obiectul sesizărilor privind cazurile de
încălcare a normelor de conduită profesională;
b) categoriile şi numărul de funcţionari publici
care au încălcat normele de conduită morală şi profesională;
c) cauzele şi consecinţele nerespectării
prevederilor prezentului cod de conduită;
d) evidenţierea cazurilor în care funcţionarilor
publici li s-a cerut să acţioneze sub presiunea factorului politic.
(2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor
Publici poate să prezinte în raportul anual, în mod detaliat, unele cazuri care
prezintă un interes deosebit pentru opinia publică.
CAP.
IV
Dispoziţii finale
Răspunderea
ART. 23
(1) Încălcarea dispoziţiilor prezentului cod de
conduită atrage răspunderea disciplinară a funcţionarilor publici, în
condiţiile legii.
(2) Comisiile de disciplină au competenţa de a cerceta
încălcarea prevederilor prezentului cod de conduită şi de a propune
aplicarea sancţiunilor disciplinare, în condiţiile legii.
(3) Funcţionarii publici nu pot fi
sancţionaţi sau prejudiciaţi în niciun fel pentru sesizarea cu
bună-credinţă a comisiei de disciplină competente, în condiţiile
legii, cu privire la cazurile de încălcare a normelor de conduită.
(4) În cazurile în care faptele săvârşite întrunesc
elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate organele de
urmărire penală competente, în condiţiile legii.
(5) Funcţionarii publici răspund potrivit legii în
cazurile în care, prin faptele săvârşite cu încălcarea normelor de
conduită profesională, creează prejudicii persoanelor fizice sau juridice.
Armonizarea regulamentelor interne de organizare şi
funcţionare
ART. 24
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentei legi, autorităţile şi instituţiile publice vor
armoniza regulamentele interne de organizare şi funcţionare sau
codurile de conduită specifice, potrivit dispoziţiilor prezentului cod de
conduită, în funcţie de domeniul lor de activitate.
Asigurarea publicităţii
ART. 25
Pentru informarea cetăţenilor, compartimentele de
relaţii publice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor
publice au obligaţia de a asigura publicitatea şi de a afişa
codul de conduită la sediul autorităţilor sau instituţiilor publice,
într-un loc vizibil.
Intrarea în vigoare
ART. 26
Prezentul cod de conduită intră în vigoare la 15 zile de la
data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
------