|
ROMÂNIA AGENŢIA NAŢIONALĂ
PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ AGENTIA
JUDETEANA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA HARGHITA |
|
Raport
de activitate pentru
anul 2013
2013
CUPRINS:
CAPITOLUL
II. SITUAŢIA ŞOMAJULUI
ÎNREGISTRAT ÎN ANUL 20133
III.1.
Rezultatele implementării Programului naţional de ocupare a forţei de muncă în anul
2013
III.2.
Măsuri de stimulare a ocupării cu finanţare din bugetul
asigurărilor pentru şomaj
III.2.1.
Informare şi consiliere profesională
III.2.2.
Formarea profesională10
III.2.3.
Stimularea încadrării în muncă a absolvenţilor
instituţiilor de învăţământ
III.2.4.
Acordarea de credite în condiţii avantajoase
III.2.5.
Încadrarea în muncă a şomerilor înainte de expirarea perioadei de
indemnizare12
III.2.7.
Încadrarea în muncă prin stimularea mobilităţii forţei de
muncă
III.2.8.
Încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap
III.3.
Acompaniament social personalizat acordat tinerilor supuşi riscului
marginalizării sociale
III.4.
Incadrarea elevilor si studentilor pe perioada vacantelor__________________________________14
III.5.
Măsuri de prevenire a şomajului
CAPITOLUL
IV. REALIZAREA INDICATORILOR DE PERFORMANŢĂ PREVĂZUŢI
PENTRU ANUL 2013_15
CAPITOLUL V. MUNCA ÎN STRĂINĂTATE
V.1.
Plasarea cetăţenilor români în străinătate16
V.2. Protecţia drepturilor
cetăţenilor români care lucrează în străinătate16
CAPITOLUL
VI. COORDONAREA SISTEMELOR DE
SECURITATE SOCIALĂ
CAPITOLUL
VIII. BUGETUL ASIGURĂRILOR PENTRU ŞOMAJ
VIII.1.
Execuţia bugetului asigurărilor pentru şomaj18
VIII.2.
Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj19
VIII.3.
Excedentul bugetului asigurărilor pentru şomaj20
CAPITOLUL I. OBIECTIVELE SI DIRECTIILE DE ACTIUNE
ALE AGENTIEI
JUDETENE PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA HARGHITA
IN ANUL
2013
Activitatea AJOFM Harghita s-a derulat în cadrul unui Contract - Angajament de Performanţă Managerială semnat între conducerea Agenţiei Naţionale şi cea a Agenţiei Judeţene.
Obiectivele si directiile de actiune ale AJOFM Harghita au fost si sunt
cele în domeniul ocupării
forţei de muncă, cuprins şi în Programul de ocupare, aceasta constand in creşterea gradului de ocupare a fortei de munca si scăderea ratei
şomajului inregistrat si realizarea indicatorilor de performanţă managerială pentru anul 2013.
Principalele obiective
ale Agenţiei
Judetene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita pentru anul
2013 au fost:
·
prevenirea şi reducerea
şomajului de lungă durată prin acordarea de alocaţii pentru
şomerii care se încadrează înainte de expirarea perioadei de indemnizare, stimularea
mobilităţii prin măsuri de subvenţionare a forţei de
muncă angajată în programe de ocupare temporară;
·
reducerea şomajului în rândul tinerilor până la vârsta de 25
ani prin aplicarea măsurilor de stimulare a angajatorilor pentru
încadrarea în muncă a absolvenţilor de învăţământ,
consiliere profesională, cursuri de formare profesională,
consultanţă pentru înfiinţarea de mici afaceri;
·
creşterea calităţii forţei de muncă şi
perfecţionarea profesională continuă prin organizarea de cursuri
şi pentru persoanele care
şi-au întrerupt activitatea, sau pentru persoanele aflate în detenţie
care mai au de executat cel mult 9 luni până la ultima zi de executare a pedepsei;
·
creşterea şanselor de angajare a persoanelor cu nevoi speciale
prin măsuri de stimulare a angajatorilor care încadrează şomeri
cu vârste de peste 45 ani, persoane cu handicap, părinţi unici
susţinători ai familiilor monoparentale;
·
asigurarea unui acompaniament personalizat tinerilor proveniţi din
instituţii de ocrotire socială prin încheierea de contracte de
solidaritate şi identificarea de angajatori de inserţie;
·
prelungirea vieţii active prin măsuri de stimulare a
angajatorilor care încadrează şomeri care mai au 3 ani până la
îndeplinirea condiţiilor pentru solicitarea pensiei anticipate
parţiale, pensiei anticipate sau pentru acordarea pensiei pentru
limită de vârstă, conform legii;
·
dezvoltarea spiritului antreprenorial al persoanelor în căutare de
loc de muncă prin acordarea de servicii de consultanţă şi
asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau
pentru iniţierea unei afaceri precum şi prin acordarea de credite cu
dobândă avantajoasă în vederea creării de noi locuri de
muncă;
·
asigurarea egalităţii de şanse între femei şi
bărbaţi, pe piaţa muncii;
·
dezvoltarea şi îmbunătăţirea capacităţii
Agenţiei Judetene pentru Ocuparea Forţei de Muncă de a atrage si
implementa proiecte cu finanţare europeană;
Pentru
realizarea acestor obiective, Agenţiei Judeteana pentru Ocuparea
Forţei de Muncă Harghita s-a bazat in anul 2013, în principal, pe
următoarele direcţii de acţiune:
·
implementarea programelor de ocupare şi formare profesională,
precum şi adaptarea acestora în funcţie de cerinţele şi
evoluţiile de pe pieţele muncii locale, în vederea atingerii
indicatorilor de performanţă manageriala pentru anul 2013;
·
dezvoltarea relaţiilor cu angajatorii şi creşterea
gradului de personalizare a acţiunilor pentru persoanele aflate în
căutarea unui loc de muncă;
·
pregătirea personalului propriu pe diferitele paliere ale
activităţii proprii, dar mai ales
pentru accesarea de fondurilor europene;
·
creşterea gradului de informare a beneficiarilor despre serviciile
oferite de serviciul public de ocupare din judet.
CAPITOLUL II. SITUAŢIA
ŞOMAJULUI ÎNREGISTRAT ÎN ANUL 2013
Somajul este locul de
intalnire si de confruntare al cererii si ofertei globale de munca.
Somajul se amplifica
datorita capacitatilor de productie nefolosite, intr-un context de recesiune
economica profunda si o strategie de tranzitie la economia cu piata
concurentiala. Trebuie avut in vedere efectul distructiv al dobanzilor asupra
investitiilor si implicit al ocuparii; rigiditatea salariilor in privinta
scaderii; eliberarea accentuata a fortei de munca din motive de retehnologizare
si stagnarea crearii de locuri de munca.
Somajul reprezintă o
formă gravă de risipă a resurselor necesare pentru
asigurarea creşterii economice şi acumularea unor venituri mai mari.
La rândul ei, creşterea trebuie să genereze noi locuri de muncă,
ducând la îmbunătăţirea standardelor de viaţă pentru
mase largi de oameni şi la reducerea inegalităţilor în
distribuirea veniturilor. Dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci
de,veniturile create beneficiază un segment relativ îngust de oameni.
Indicatorii care influenteaza forţa de
muncă civilă din judetul Harghita, sunt:
-
populaţie ocupata civila totală-134.900;
-
resursele de muncă-210.300;
-
populaţia activă civilă-145.500;
-
populaţia în pregătire profesională
şi alte categorii de populaţie în vârstă de muncă-64.800;
Astfel pe parcursul anului 2013 numărul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Harghita a scazut usor de la 10506 la 31.01.2013 la 10128 la 31.12.2013, dupa cum se observa in tabelele de mai jos:
NUMĂR
ŞOMERI ŞI RATA ŞOMAJULUI
ÎN JUDEŢUL HARGHITA
ANUL 2012-2013
Indicatori/ luna |
Ian. 2012 |
Febr. 2012 |
Mart. 2012 |
Apr. 2012 |
Mai 2012 |
Iun. 2012 |
Iul. 2012 |
Aug. 2012 |
Sep. 2012 |
Oct. 2012 |
Noi. 2012 |
Dec. 2012 |
Total şom. din care: |
9795 |
9886 |
9533 |
8371 |
7708 |
7581 |
8708 |
9029 |
9036 |
9047 |
9609 |
10567 |
Şomeri în plată |
4203 |
4156 |
4147 |
3432 |
3044 |
2921 |
2792 |
3977 |
3874 |
3921 |
4079 |
5183 |
Şomeri neind. |
5592 |
5730 |
5396 |
4939 |
4664 |
4660 |
5916 |
5052 |
5162 |
5126 |
5530 |
5384 |
Rata şom. (%) |
6,75 |
6,81 |
6,57 |
5,77 |
5,31 |
5,22 |
6 |
6,22 |
6,22 |
6,41 |
6,81 |
7,48 |
Indicatori/ luna |
Ian. 2013 |
Febr. 2013 |
Mart. 2013 |
Apr. 2013 |
Mai 2013 |
Iun. 2013 |
Iul. 2013 |
Aug. 2013 |
Sep. 2013 |
Oct. 2013 |
Noi. 2013 |
Dec. 2013 |
Total şom. din care: |
10506 |
10247 |
9556 |
8289 |
8249 |
8348 |
9187 |
8106 |
7483 |
9113 |
9711 |
10128 |
Şomeri în plată |
5075 |
4747 |
4275 |
3629 |
3198 |
3034 |
2753 |
4229 |
4052 |
3978 |
4306 |
4744 |
Şomeri neind. |
5431 |
5500 |
5281 |
4660 |
5051 |
5314 |
6377 |
3877 |
3431 |
5135 |
5405 |
5384 |
Rata şom. (%) |
7,22 |
7,04 |
6,57 |
5,70 |
5,67 |
5,74 |
6,31 |
5,57 |
5,14 |
6,26 |
6,67 |
6,96 |
Fata de anul trecut numarul somerilor a scazut de la 10567 persoane la 31.12.2012 la 10128 persoane, la 31.12.2013, persoane provenite din constructii, industria lemnului, agricultura si confectii. Cererea de forţă de muncă pregătită profesional inregistrata la AJOFM HARGHITA a crescut constant pana catre sfarsitul anului 2013. Astfel la 31.12 2013, din totalul şomerilor aflaţi în evidenţă 31% procente aveau absolvită maxim şcoala generală, 7226 (adică 69%) fiind absolvenţi de şcoală profesională, liceu sau studii superioare.
Şomerii neindemnizaţi
sunt, de regulă, persoane care fie că au ieşit din perioada de
acordare a indemnizaţiei de şomaj fără a se putea încadra,
fie nu întrunesc condiţiile legale de acordare a indemnizaţiei de şomaj,
dar apelează la serviciile agenţiei pentru a-şi găsi un loc
de muncă. Aceştia sunt
persoane cu o pregătire inferioară (de multe ori analfabete), în
majoritate provenind din mediul rural, care sunt nevoite să apeleze la
autorităţile locale pentru obţinerea venitului minim garantat
pentru a-şi asigura mijloacele de trai. Urmare a nivelului foarte redus de
scolarizare, aceste persoane de multe ori imposibil de reintegrat sustenabil pe
piata muncii sau chiar de cuprins la programe de calificare.
În graficul următor
este prezentată evoluţia ponderii şomerilor neindemnizaţi
si a celor indemnizati în totalul
şomerilor înregistraţi, in anul 2013 comparativ cu anul 2012, pe
trimestre.
Din punct de vedere al structurii pe
grupe de vârstă a şomerilor înregistraţi, observăm in
graficul de mai de jos, că grupele de vârstă în care se regăsesc
cei mai mulţi şomeri rămân grupele 30-39 de ani şi 40-49 de ani, someri in
urma restructurarilor si disponibilizarilor care nu au avut varsta de
pensionare. Ambele grupe de vârstă au înregistrat numărul maxim de
şomeri pe toată perioada anului 2013 si in comparatie cu anul 2012.
Acestea sunt urmate de catre grupa de varsta sub 25 ani in majoritate
absolventi, care isi gasesc greu loc de munca din cauza lipsei experintei in
campul muncii.
Referitor la şomajul înregistrat pe sexe, in fiecare
trimestru din perioada 2012-2013, numarul somerilor barbati este mai mare decat
cel al femeilor, reprezentand 56,7% din total someri in trimestrul I al anului
2012 ajungand la 59% din total someri in trimestru IV al anului 2013, numarul
femeilor osciland intre 41-43% din total someri.
Numarul mai mare de someri in randul barbatilor se datoreaza faptului ca in judetul Harghita s-au inchis, sau restructurat fabrici de tractoare, metalurgia, minele, astfel incat majoritatea locurilor de munca erau ocupate de catre barbati. De asemenea constructiile au fost afectate serios de criza financiara, generand someri cu preponderenata barbati. Domeniile în care populaţia feminină este majoritară ca pondere a ocupării sunt: industria textila, comertul, învăţământul, sănătatea şi administraţia publică. Dintre aceste ramuri se observa ca doua, respective industria textile si comertul fac parte din gama de activitati economice preponderente in judet si care genereaza intr-o mica masura somaj.
Evolutia pe sex este
prezentata in graficul de jos:
Incepand cu trimestrul I al anului 2012 se
observa o crestere a ratei somajului, varfurile ratei somajului in judetul
Harghita inregistrandu-se in trim. I al anului 2012 (6,57%) si 2013(7.22%).
Ulterior a inceput un proces de descrestere a ratei somajului , ajungand ca in
trimestrul II al anului 2013 la 5,22% . Incepand cu a doua jumatate a anului
2013, se observa o inversare lenta a trendului, numarul somerilor incepe sa
creasca lent, astfel ca pana la sfarsitul trimestrului IV sa ajunga la 6,96%,
cu 0,52 pp mai mic fata de aceasi perioada a anului 2012 .
Se poate spune ca evolutia somajului in perioada scursa de la inceputul crizei financiare este una in forma de dinti de fierastrau. Astfel dupa absobirea primului soc al crizei si atingerea unor maxima a ratei somajului si a descresterii economice, a urmat o perioada de descrestere pe fondul stoparii recesiunii economice, al aparitiei efectelor politicilor anti-criza si a unei usoare cresteri economice. Numarul somerilor a inceput sa creasca pe fondul pesimismului intreprinderilor cu privire la efectele crizei datoriilor suverane si a reducerii cheltuielilor bugetare asupra tuturor economiilor din UE.
În majoritate, şomerii înregistraţi sunt din categoria
persoanelor cu educaţie scăzută, cu calificări inferioare
care au nevoie de sprijin. Sprijinul se
referă fie la aplicarea
măsurilor de protecţie pasivă şi activă asigurate din
bugetul asigurărilor pentru şomaj, fie pentru a beneficia de
prevederile legislaţiei privind venitul minim garantat.
Harghita are o populaţie predominat rurală (65,1%), ocuparea
în agricultură este mai mare decât media naţională (peste 41.5%
potrivit balantei fortei de munca), in depresiunile intramontane se
inregistreaza frecvent inversiuni de temperatura, aerul rece putand stationa
aici perioade indelungate. De altfel, localitatea Joseni (jud. Harghita) este
cunoscuta drept polul frigului din Romania. Cel mai puternic impact al somajului
se regaseste in orasele monoindustriale axate pe prelucrarea metalelor si in
localitatile din zonele miniere. În ceea ce priveşte şomajul pe medii de rezidenta se constata diferente astfel: in mediul urban
peste trei sferturi (79.5%) din someri aveau varsta cuprinsa intre 25 - 49 ani,
in timp ce 13.5% din somerii din mediul rural erau in afara acestor limite. Ponderea
tinerilor (15 - 24 ani) a fost de 20% din somerii din mediul rural, mai mic, fata
de 22.9% in mediul urban.
Se
observa ca proportia persoanelor ocupate care lucrau in ramurile agricole era
de 28.0%.
In
ramurile ne-agricole, persoanele ocupate au ponderi semnificative in industria
prelucratoare (lemn), constructii (53%) si in comert (19%). Se constată reducerea continuă a
numărului de persoane ocupate în mediul rural şi creşterea
populaţiei ocupate în mediul urban. Altfel, putem spune că, gradual,
agricultura îşi pierde eticheta de tampon ocupaţional, atribuită
în perioada 1990-2000, perioadă în care această ramură absorbea
surplusul de forţă de muncă rezultat din restructurarea
celorlalte ramuri ale economiei naţionale;
Evoluţia populaţiei judeţului, este diferită în
funcţie de mediile de rezidenţă. Populaţia din mediul urban
se înscrie într-un ritm descendent, scăzând cu 12,3%. În mediul rural,
populaţia înregistrează o creştere de 2,3%. Creşterea
populaţiei rurale este în corelaţie cu tendinţa de migrare.
Disparitati intre numarul de IMM-uri infiintate in zonele mai dezvoltate si
cele mai putin dezvoltate, intre mediul urban si cel rural. Serviciile de
consultanta in domeniul afacerilor sunt slab dezvoltate. Numarul mic de IMM-uri
active in mediul rural si insuficienta dezvoltare a IMM-urilor din sectorul
serviciilor, in general. Aceasta tendinta de somaj mai ridicat in mediul rural
se mentine pe toata perioada anului 2013 cat si a anului 2012.
Îmbunătăţirea condiţiilor de viata a populaţiei din mediul rural prin sprijinirea dezvoltării si diversificarii activităţilor economice durabile ar duce la scaderea somajului din mediul rural.
Din graficul de mai sus se observa ca in trimestrul II a fiecarui an, avem un varf maxim de intrari de locuri de munca, aceast lucru se explica prin faptul ca in aceasta perioada incepe sezonul in agricultura si constructii.
Ocupaţiile care au înregistrat cel
mai mare număr de locuri de munca au fost cele din domeniul confectiilor
cu un procent de 13.5% din total locuri de munca vacante, urmate de cele de
muncitori necalificati in agricultura si constructii cu un procent de 20,16%
din total locuri de munca vacante.
Locurile de muncă
vacante declarate de angajatori în anul
2013 în conformitate cu prevederile Legii Nr.76/2002 cu modificările
şi completările ulterioare, au înregistrat o crestere mai ales in ultimul trimestru, fata
de anul 2012 (7040 locuri de munca in 2013, 5141 locuri de munca in 2012, 4534 locuri de muncă vacante declarate
în 2011), cand s-a introdus platforma online de declarare a locurilor de munca
vacante cat si a ocuparii acestora.
În anul 2013 numărul
locurilor de muncă declarate în mod repetat de angajatori din cauză
că nu puteau fi ocupate, a scăzut la 6,50%, ponderea acestora era în
anul 2012-7,12%, in anul 2011 de 7,50% si 7,80% in anul 2010, faţă de
12,60% în anul 2009, aceasta dovedind şi faptul că, persoanele în
căutarea unui loc de muncă (mai numeroase) au acceptat ocuparea mai
uşor.
În graficele de mai jos se observă evoluţia numărului de şomeri angajati pe perioada anului 2011-2013.
CAPITOLUL
III. REALIZAREA
OBIECTIVELOR PROGRAMULUI PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ŞI ALE
PLANULUI DE FORMARE PROFESIONALĂ ÎN
ANUL 2013
III.1.
Rezultatele
implementării Programului de ocupare a forţei de muncă în anul
2013
Obiectivul general al Programului pentru ocuparea forţei de muncă în anul 2013, a fost încadrarea în muncă a cel puţin 4600 persoane, . până la 31.12.2013 fiind încadraţi 4121 persoane.
La măsurile realizate depăşirea de program a fost de maxim 200%.
Programul de ocupare a forţei de muncă s-a
realizat după cum urmează:
- cursuri de formare profesională, program pentru 2013 -200 de persoane încadrate, realizat la 12 luni 445 persoane încadrate din care 144 ca urmare a organizarii de cursuri finantate din fonduri nerambursabile;
- alocaţii pentru şomeri care se încadrează înainte de expirarea şomajului din total program pentru 2013 de 400 de şomeri, la 12 luni s-a realizat 470;
- încadrarea şomerilor peste 45 de ani sau întreţinători unici de familie, s-au încadrat 410 persoane, din total programat pentru anul 2013 de 350 şomeri;
- încadrarea absolvenţilor din instituţii de învăţământ s-a incadrat 185 persoane, din 100 programaţi pe total an 2013;
- încadrarea prin stimularea mobilităţii forţei de muncă programaţi pentru anul 2013 - 25 persoane, realizat la 12 luni - 50 persoane;
- încadrarea persoanelor cu handicap prin subventionarea locului de munca, programat pentru anul 2013 - 5, realizat la 12 luni – 9 persoane s-au incadrat.
Pe grupuri ţintă, este remarcat numărul redus de şomeri de etnie romă încadraţi în muncă doar 32 la 31.12.2013 din 2524 aflati in evidentele AJOFM Harghita, cauzele principale fiind:
- nivel redus de pregătire şcolară şi profesională;
- în cazul unora dintre comunităţi lispa mijloacelor de transport în comun ( mai ales in comunitatile din jurul orasului Cristuru Secuiesc);
- lipsa culturii muncii.
III.2 Măsuri de stimulare a
ocupării cu finanţare din bugetul asigurărilor pentru şomaj
III.2.1 Informare şi consiliere
profesională
Serviciile de informare
şi consiliere profesională au un rol esenţial în
activitatea desfăşurată de serviciile publice de ocupare,
de calitatea acestora depinzând în mare măsură rezultatele
aplicării celorlalte tipuri de servicii de stimulare a ocupării, în special
formarea profesională.
Pe parcursul anului 2013 persoanele
aflate în căutarea unui loc de
muncă au beneficiat de 17.187
sesiuni de informare şi consiliere profesională, oferite prin
intermediul agenţiilor teritoriale, dintre care: 9.368 persoane nou
înregistrate şi 7819 persoane care au mai beneficiat de aceasta masura de
mai multe ori. Dintre persoanele nou înregistrate informate şi consiliate
prin AJOFM Harghita şi prin furnizori externi 49,68 % au fost
bărbaţi şi 50,32 % femei.
Analizând activitatea de
informare şi consiliere, la nivel judetean, se constată o scadere a
numărului beneficiarilor în anul 2013, comparativ cu anul 2011 si 2012,
fiind pus accentul pe cresterea calitatii (continutului) serviciilor.
Ca urmare a
participării la serviciile de informare şi consiliere profesională, 1022 persoane au fost
cuprinse la cursuri de formare profesională, 43 persoane au beneficiat de
servicii de consultanţă pentru iniţierea unei afaceri. Au fost
angajate exclusiv prin serviciile de consiliere şi orientare
profesională 912 persoane, ceea ce reprezintă 9,73 % din totalul
persoanelor ocupate prin programul de ocupare.
Prin implementarea
programului „De la şcoală, la viaţă profesională, spre
carieră”, în cadrul căruia au fost desfăşurate 16
şedinţe de informare şi consiliere individuale si de grup,
s-a urmărit creşterea şanselor de ocupare prin activitatea de
informare şi orientare profesională a elevilor din anii terminali ai
învăţământului preuniversitar, viitori absolvenţi.
Pe parcursul anului 2013
au beneficiat de servicii de consiliere profesională 7.529 persoane din
grupul cu nevoi speciale ( someri de lunga durata , din mediul rural, romi, persoane
cu dizabilitati etc. ).
Ca element de inovare s-a
lansat un instrument online de evaluarea a intentiilor de formare profesionala
a persoanelor aflate in evidenta AJOFM HARGHITA, instrument care pana la
aceasta data a fost utilizat de peste 1820 de persoane
III.2.2 Formare profesionala
Prin Planul Judetean de
Formare Profesională in anul 2013 Agenţia Judeteana pentru Ocuparea
Forţei de Muncă Harghita şi-a propus cuprinderea în programe de
formare profesională a unui număr de 1271 persoane. Cele 1271
persoane beneficiare de servicii de formare profesională gratuite,
prevăzute în plan, sunt şomeri aflaţi în evidenţele
agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă.
Pe parcursul anului 2013,
în programele de formare profesională organizate de catre agenţie, au
fost cuprinse 1021 persoane, din care toti sunt şomeri.
Comparând datele
prevăzute în plan cu cele realizate, se poate observa că:
Planul anual de formare
profesională s-a realizat în proporţie de 80 %. Motivul principal al
neindeplinirii planului este reprezentat de necorelarea bugetului la cifrele
programate (buget alocat insuficient);
În ceea ce priveşte
rata de plasare în muncă, aceasta a fost de aproximativ 24 % la 6 luni
şi aproximativ 40 % la 12 luni, de la data susţinerii examenului de
absolvire.
Structurarea Planului de
formare profesională pe grupuri dezavantajate a fost fundamentată de
agenţie pe baza unor analize
socio-economice realizate la nivel local, care au avut în vedere şi
reprezentativitatea grupurilor vulnerabile (număr comunităţi de
romi, număr persoane cu handicap care îndeplinesc condiţiile legale
de acces la programe de formare profesională, număr persoane din
mediul rural, etc.). Şi în anul 2013 Agenţia Judeteana pentru
Ocuparea Forţei de Muncă Harghita a acordat o atenţie
deosebită persoanelor din mediul rural şi persoanelor aparţinând
unor grupuri dezavantajate pe piaţa muncii. Astfel, 60 % dintre
cursanţi au fost femei (610 femei), 514 persoane au fost din mediul rural,
6 persoane din rândul etnicilor romi.
Cele mai multe persoane au fost cuprinse în cursurile derulate
prin intermediul furnizorilor autorizaţi de formare profesională, cu
care agenţia pentru ocuparea forţei de muncă a încheiat
contracte, au fost cuprinse în cursuri de formare profesională 1021
persoane (din care toate persoanele sunt din rândul şomerilor), iar restul
au participat la cursuri organizate in colaborare cu CRFPA Brasov, Alba si
Mures .
Structura numărului
persoanelor cuprinse în cursuri de formare profesională, pe tipuri de
organizatori, este prezentată în graficul următor:
Din cele 1021 persoane din
rândul şomerilor cuprinşi la cursuri în anul 2013, au absolvit 819 persoane reprezentând 80 %
din cursanţi, din care s-au încadrat 196
persoane, multe programe aflându-se încă în derulare şi în
anul 2014.
Cele mai multe
opţiuni exprimate de persoanele din rândul şomerilor au fost pentru
programele de formare profesională din sectoarele:
EXEMPLU:
Turism, hoteluri, restaurante (bucatar -2
programe, ospatar-1 programe, preparator produse din lapte-2 programe, lucrator
in comert -5program);
Construcţii (instalator
instalatii tehnico sanitare –2 programe, lucrator finisor pentru constructii– 2
programe , dulgher – 1 program, tamplar universal-2 programe).
III.2.3. Stimularea încadrării în muncă a
absolvenţilor instituţiilor de învăţământ
Stimularea încadrării în
muncă a absolvenţilor a îmbrăcat, începând cu anul 2007, noi valenţe, aceasta vizând ambele
segmente ale pieţei muncii: angajator şi absolvent.
Subvenţiile acordate
angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor de
învăţământ, diferenţiate în funcţie de nivelul
studiilor absolvite de cel angajat, au avut
un aport important la ocuparea tinerilor înregistraţi în
evidenţele agenţiei.
Utilizarea tuturor mijloacelor de
informare în masă cu privire la măsurile active destinate tinerilor,
informarea şi consilierea privind cariera elevilor din anii terminali de
studii, bursa locurilor de muncă destinată absolvenţilor a
făcut posibilă angajarea a 580 absolvenţi, după cum
urmează:
174 absolvenţi (30 %) prin încheierea
de contracte individuale de muncă pe perioadă nedeterminată,
prin subvenţionarea locului de muncă;
406 (70 %) absolvenţi prin
încheierea de contracte individuale de muncă, dar fără
subvenţionarea locului de muncă.
Din cei 174 absolvenţi
angajaţi prin măsura de subvenţionare a locului de muncă, 4
sunt absolvenţi ai ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de arte
si meserii, 105 sunt absolvenţi de învăţământ liceal sau
postliceal şi 65 sunt absolvenţi de învăţământ
superior.
O contribuţie importantă
la încadrarea în muncă a absolvenţilor a fost organizarea, la nivel
naţional, a Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi, în
lunile septembrie ai fiecarui an .
În anul 2013, au beneficiat de prime neimpozabile de încadrare in
valoare a cate 500 ron acordate din bugetul asigurărilor pentru
şomaj, 185 absolvenţi de învăţământ care s-au încadrat
pentru o perioadă mai
mare de 12 luni.
III.2.4. Acordarea de credite în
condiţii avantajoase
Măsura de stimulare a ocupării
prin acordarea de credite din bugetul asigurărilor pentru şomaj
şi-a pierdut treptat din atractivitate, din cauza evoluţiei de pe
piaţa dobânzilor bancare, precum şi a condiţiilor impuse legate
de angajarea şomerilor. Prin
acordarea creditelor
cu dobândă avantajoasă în scopul creării de noi locuri de muncă,
nu am acordat credite in anul 2013 si nici in anul 2012 urmare a necontractarii
la nivel national a unei banci care sa intermedieze acordarea acestor credite.
III.2.5. Încadrarea în muncă a şomerilor înainte
de expirarea perioadei de indemnizare
În scopul prevenirii şomajului
de lungă durată şi stimulării şomerilor de a se
încadra în muncă înainte de expirarea perioadei de indemnizare, s-au
asigurat resursele financiare necesare acordării de alocaţii pentru 439
şomeri, din care 206 femei.
Structura pe grupe de vârstă a
persoanelor beneficiare de alocaţii
pentru încadrarea înainte de expirarea indemnizaţiei de şomaj se
prezintă astfel:
10 persoane au vârsta mai mică de 25 ani;
105 persoane au vârsta
cuprinsă între 25-35 ani;
160 persoane au vârsta
cuprinsă între 35-45 ani;
164 persoane au vârsta de peste 45 ani, din care 64 sunt persoane peste
50 ani.
Această măsură s-a
dovedit, ca şi în anii precedenţi, mai eficientă la persoanele
aparţinând grupelor de vârstă
peste 35 de ani, acestea fiind mai interesate să se angajeze cât
mai repede după identificarea unui loc de muncă.
III.2.6. Încadrarea în muncă a
persoanelor cu vârsta de peste 45 ani sau şomeri unici
susţinători ai familiilor monoparentale
Şomajul în rândul persoanelor
cu vârsta de peste 45 ani sau şomeri unici susţinători ai
familiilor monoparentale continuă să constituie una din problemele
pieţei forţei de muncă.
În anul 2013 au fost încadrate în
muncă 1474 persoane cu vârsta de peste 45 ani sau şomeri unici
întreţinători de familie, din care 410 persoane prin acordarea de
subvenţii angajatorilor care încadrează persoane din aceste categorii
(384 cu vârsta de peste 45 ani şi 26 şomeri unici
susţinători ai familiilor monoparentale).
III.2.7. Încadrarea în muncă
prin stimularea mobilităţii forţei de muncă
Mobilitatea geografică este
stimulată prin acordarea de prime de încadrare sau de instalare, după
caz. Limitată ca rezultat, măsura poate fi o soluţie pentru
acoperirea deficitelor de forţă de muncă din anumite zone,
regiuni şi sectoare de activitate.
Stimularea mobilităţii
geografice privită din perspectiva ocupării unui loc de muncă nu
a produs efecte spectaculoase. Mentalitatea înrădăcinării în
locul de naştere, coroborată cu salarii relativ mici şi aspectele
legate de obţinerea unei locuinţe pentru sine şi familie,
reprezintă numai câteva dintre motivele pentru care această
măsură are eficienţă redusă.
Cu toate că, potrivit
programului, se estimase ocuparea unui număr de 25 persoane, 50 persoane
au fost ocupate în muncă prin
acordarea de prime de mobilitate, balanţa înclinându-se în favoarea celor
care şi-au schimbat domiciliul, astfel: 14 persoane ca urmare a
încadrării într-o localitate situată la o distanţă mai mare
de 50 km de localitatea unde au avut domiciliul, iar 36 persoane care, ca
urmare a angajării lor, şi-au schimbat domiciliul.
Din punct de vedere al vârstei,
măsura a avut un efect mai mare asupra categoriei de vârstă între 25
– 35 ani, beneficiarii acestei măsuri active grupându-se după cum
urmează:
-
8
persoane au vârsta sub 25 ani;
-
25
persoane au vârsta cuprinsă între 25 şi 35 ani;
-
11
persoane au vârsta cuprinsă între 35 şi 45 ani;
-
6
persoane au vârsta peste 45 ani, din care 4 sunt persoane peste 50 ani.
III.2.8. Încadrarea
în muncă a persoanelor cu handicap
Prin aplicarea complexului de măsuri active prevăzute pentru
promovarea includerii sociale a persoanelor cu handicap apte de muncă, s-a
reuşit încadrarea în muncă a 20 persoane, din care 9 persoane prin
măsura de acordare de subvenţii angajatorilor.
III.2.9. Acordarea
serviciilor de asistenţă şi consultanţă pentru
începerea unei activităţi independente
În contextul politicii de încurajare
a aşa intitulatei auto - ocupări, respectiv de a sprijini
activităţile antreprenoriale ale asiguraţilor în sistem,
agenţia a acţionat prin efort propriu şi prin intermediul
furnizorilor de servicii specializate, în direcţia oferirii de servicii de
asistenţă şi consultanţă gratuită pentru iniţierea
de către şomeri a unei activităţi pe cont propriu.
În anul 2013, aceste servicii au fost accesate, la
solicitare, de 58 persoane.
Numărul celor care au
reuşit să demareze o activitate sau afacere pe cont propriu ca urmare
a serviciilor de consultanţă şi asistenţă pentru
începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei
afaceri, a fost de 45 persoane, din care 19 in cadrul un proiecte finantate din
fonduri nerambursabile. Practic in lipsa personalului calificat si disponibil
pentru acordarea unor astfel de servicii, AJOFM Harghita a procedat an de an la
externalizarea acestor servicii pe trei loturi zonale, fiind in acest fel
asigurata o acoperire a teritoriului mai aproape de necesitatile clientilor.
Trebuie spus ca totusi aceasta activitate a fost afectata (comparativ cu
2007-2008) de consecintele crizei financiare si a masurilor fiscale pentru
largirea bazei de impozitare luate de MF.
Au fost cuprinse in
servicii de mediere 15015 de persoane din care 6939 de femei, prin aceste servicii
de mediere au fost încadrate în
muncă 3295 persoane, din care 2985 persoane cu contract de muncă pe
perioadă nedeterminată iar 310 pe perioadă determinată.
Activitatea de mediere a
muncii a fost susţinută în mod
evident şi de organizarea burselor locurilor de muncă.
La nivel local au fost organizate, la cererea pieţei, burse
pentru: absolventi si bursa generala a
locurilor de munca.
Prin intermediul burselor locurilor de muncă organizate în anul 2013,
au fost ocupate 119 persoane, după cum urmează :
o
79 persoane
o
40 persoane
III.3.
Acompaniament social personalizat acordat tinerilor supuşi
riscului marginalizării sociale
În anul 2013, pentru asigurarea
acompaniamentului social personalizat prevăzut de Legea nr.116/2002
privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale au fost
încheiate 22 contracte de solidaritate şi au fost identificaţi 12
angajatori de inserţie.
Pe
parcursul anului 2013 au fost mediate şi consiliate profesional 22
persoane din rândul categoriilor de tineri supuşi riscului
marginalizării.
Au fost încadrate în muncă 12 persoane,
astfel: 1 tanar provenit din centrele de
plasament şi centrele de primire a copilului din cadrul serviciilor
publice specializate şi al organismelor private autorizate în domeniul
protecţiei copilului (8,3%), 3 tineri singuri cu copii în întreţinere
(25,1%), 4 tineri familişti cu copii în întreţinere (33,3%), 4 tineri
familişti fără copii în întreţinere (33,3%).
III.4. Incadrarea elevilor si studentilor pe perioada vacantelor
Stimularea încadrării
în muncă a elevilor si studentilor pe perioada vacantelor a îmbrăcat,
începând cu anul 2007, noi valenţe,
aceasta vizând ambele segmente ale pieţei muncii: angajator şi
absolvent.
Subvenţiile acordate
angajatorilor pentru încadrarea în muncă a elevilor si studentilor, au
avut un aport important la ocuparea
tinerilor pe perioada vacantelor.
In anul 2013 au beneficiat de
aceasta masura 138 de elevi si studenti, din care 131 elevi, din care 77 au
fost de sex feminin si 7 studenti , din care 5 au fost de sex feminin.
III.5. Măsuri de
prevenire a şomajului
Măsurile de prevenire a şomajului,
constând în principal în oferirea serviciilor de preconcediere persoanelor
ameninţate de riscul de a deveni şomeri fie ca urmare a
restructurărilor unor activităţi economice, fie datorită
unor cauze personale, au constituit o prioritate a agenţiilor teritoriale,
deşi numărul persoanelor disponibilizate colectiv nu a fost de
amploarea celui înregistrat la sfârşitul anilor ‘90 şi începutul
anilor 2000 chiar şi pe fondul manifestării crizei economico
financiare mondiale.
Pentru realizarea
serviciilor de preconcediere au fost utilizate instrumentele prevăzute în
actele normative în vigoare.
Serviciile de
preconcediere sunt acele servicii oferite de catre agenţiile judeţene
pentru ocuparea forţei de muncă, prin care cei disponibilizaţi
sunt ajutaţi sa se integreze pe piaţa muncii. De aceste servicii
beneficiază nu numai persoanele vizate sa-şi piardă locul de
muncă, ci si persoanele fără loc de muncă şi care
solicită aceste servicii.
În cadrul serviciilor
de preconcediere se efectuează sondarea opiniei salariaţilor
disponibilizaţi, prin completarea unor chestionare, conform metodologiei
stabilite. Astfel, au fost completate 154
chestionare. Din aceste chestionare, a rezultat faptul că 54 persoane doresc să ocupe un loc de
muncă, 98 persoane au optat pentru înscrierea la cursurile de formare profesională, iar 2 persoană doreşte
să-şi deschidă o
activitate pe cont propriu.
Un indicator important
în cadrul serviciilor de preconcediere îl constituie plasarea pe locurile de
muncă vacante existente pe plan local şi instruirea în
modalitaţi de căutare a unui loc de muncă.
Din totalul persoanelor asistate (163 persoane), au fost instruite în căutarea unui loc de muncă 163.
Din monitorizarea
indicatorilor de preconcediere, rezultă că numărul persoanelor încadrate în termen de 30 de zile
de la disponibilizare este de 2
persoane, iar a celor cuprinse
în cursuri de calificare este de 7 persoane.
CAPITOLUL IV
REALIZAREA INDICATORILOR DE PERFORMANTA PREVĂZUŢI PENTRU ANUL 2013
Prin implementarea, în anul
2013, a măsurilor active cuprinse în Programul pentru ocuparea forţei
de muncă şi a altor acţiuni menite să contribuie la
realizarea acestora, nivelul realizării indicatorilor de
performanţă, stabiliţi prin Contractul – angajament încheiat
între Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Harghita şi
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, se
prezintă astfel:
În anul 2013, AJOFM
Harghita şi-a atins obiectivele stabilite în Contractul de
Performanţă Managerială încheiat cu ANOFM, din pachetul de 11
indicatori de performanţă, 5 nu au fost realizaţi, aşa cum
este evidenţiat în tabel.
Indicatorul care prezintă cel mai mare decalaj faţă de
nivelul programat este „ Ponderea participarii la formare profesionala in total
masuri active”.
In
contextul unor continue restrangeri a personalului in perioada 2009-2011 de la 41 la 37,
combinat cu o crestere a numarului de someri de la 9196 decembrie 2011 la 10128
someri la 31.12.2013, totusi agentia,
care
şi-a desfăşurat activitatea influenţată direct de efectele crizei economico-financiare, chiar
şi în condiţiile diminuării numărului de personal,
şi-a atins obiectivele stabilite pentru perioada 2011-2013 de analiza,
desfăşurând o activitate eficientă.
V.1. Plasarea cetăţenilor români
în străinătate
V.1.1.Reteaua EURES
AJOFM Harghita, în calitate de serviciu public de ocupare, este membru al reţelei EURES din anul 2007. EURES, reţeaua de cooperare între serviciile publice de ocupare europene şi alţi parteneri implicaţi pe piaţa muncii (sindicatele şi organizaţiile patronale), coordonată de Comisia Europeană, are ca principal obiectiv facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul Spaţiului Economic European şi Elveţia. Atingerea acestui obiectiv se realizează prin transparenţa informaţiilor referitoare la locurile de muncă vacante precum şi la condiţiile de muncă şi de viaţă din statele SEE, transparenţă realizată atât prin componenta umană a reţelei (consilierii EURES) cât şi prin componenta tehnică (portalul european EURES al locurilor de muncă vacante).
·
În anul 2013, 228 persoane aflate în căutarea
unui loc de muncă în state europene
s-au adresat consilierului EURES (prin audienţă, e-mail sau
telefonic) pentru găsirea unui loc de muncă în diverse state europene.
Numărul acestor persoane a crescut usor în anul 2013 faţă de
anul 2012, cu 15 persoane (de la 213 persoane la 228 persoane), ceea ce
reflectă interesul ridicat al acestora cu privire la găsirea unui loc
de muncă în diverse state UE/SEE prin intermediul serviciilor EURES. Cele
mai solicitate ţări ca destinaţie de muncă ale
căutătorilor de locuri de muncă au fost Spania,
, Danemarca, Germania, Marea Britanie.
Din
punct de vedere al nivelului de instruire, aproape jumătate dintre
solicitanţii de loc de muncă în statele europene (54,38% din
numărul total) au pregătire primară, gimnazială şi
profesională.
Persoanele cu nivel de instruire liceal
şi postliceal deţin o pondere de 41,22% iar cei cu nivel de instruire
universitar de 4,4% din numărul total al solicitanţilor. Din cele 228
de persoane 27,19% au varsta cuprinsa intre 26-35 de ani, urmati de cei
cuprinsi intre 36-45 ani cu o pondere de 21,49%. Solicitările lor au fost orientate cu
preponderenţă pentru locuri de munca în agricultură,
construcţii, industria prelucrătoare, industria hotelieră,
industria alimentară etc..
Din activitatea
desfăşurată a rezultat că principalele obstacole în calea
mobilităţii lucrătorilor români în spaţiul european sunt
necunoaşterea limbii străine de circulaţie europeană
solicitată de angajator şi insuficienta informare a persoanelor în
căutarea unui loc de muncă în altă ţară europeană asupra condiţiilor de muncă şi
de viaţă din statul respectiv.
În acest context,
serviciile de informare, consiliere şi mediere oferite de reţeaua
EURES sunt foarte importante în prevenirea fenomenului migraţiei ilegale
şi, mai ales, în gestionarea migraţiei legale.
Pe site-ul ANOFM la secţiunea munca în străinătate (www.muncainstrainate.anofm.ro) au fost postate un număr de mai multe materiale informative de interes general pentru cetăţenii români care lucrează în străinătate şi nu numai.
Pentru a veni în sprijinirea lucrătorilor români care şi-au ales un loc de muncă în străinătate s-a colaborat cu misiunile diplomatice ale României din străinătate, precum şi cu instituţii din România, respectiv Inspecţia Muncii, Inspectoratul General al Poliţiei Române etc.
CAPITOLUL VI. COORDONAREA SISTEMELOR DE SECURITATE
SOCIALĂ
În anul 2013, AJOFM Harghita a
primit de la instituţii competente din alte State membre UE sau de la
persoane fizice interesate un număr de 35 cereri pentru eliberarea formularelor europene E 301 în vederea
certificării perioadele de asigurare realizate în sistemul
asigurărilor pentru şomaj din România. Ca urmare a acestor
solicitări, au fost eliberate de către agenţia judeţeana 35
formulare E 301, dintre care cele mai multe au fost emise pentru Ungaria -16
Italia – 10 , Spania – 2, Austria-3, Germania-2, Franta 1 si Belgia 1. De
asemenea, agenţia judeţeana a emis 3 formular E 302 prin care se
certifică informaţii referitoare la veniturile membrilor de familie
cu domiciliul în România ai şomerilor indemnizaţi în alte state
membre. Acesta a fost eliberate la cererea instituţiilor competente din
Spania.
Mult
mai puţine cazuri, respectiv 3, s-au înregistrat în ceea ce priveşte
cererile pentru acordarea prestaţiei de şomaj în România, prin luarea
în considerare a perioadelor de asigurare pentru şomaj realizate în alte
State membre, atestate pe baza formularelor E 301 emise de intituţiile
competente din aceste state.
În
ceea ce priveşte menţinerea dreptului la prestaţii de şomaj
pe perioada în care şomeri ai altui stat membru îşi căută
un loc de muncă în România, în anul 2013 s-au înregistrat noua cazuri de
export al prestaţiilor în condiţiile prevăzute de Regulamentul
CE 1408/71: 4 Cazuri Danemarca, 2 Austria, 2 Spania si un caz Germania. Totodată, la
nivelul agenţiei judeţene, nu s-au înregistrat solicitări privind exportul
prestaţiei de şomaj din România în alte state membre.
CAPITOLUL
VII. PROIECTE
ALE AGENŢIEI JUDETENE PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ HARGHITA
FINANŢATE DIN FONDURI EXTERNE
Agenţia Judeteana
pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita are ca atribuţie expres
prezentată în art.6 alin.1 lit.b din Legea de organizare şi
funcţionare nr.202/2006, aceea de a asigura „implementarea programelor
destinate dezvoltării resurselor umane finanţate din fonduri ale
Uniunii Europene”. Această atribuţie este întărită de
faptul că, în Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 Serviciului Public de Ocupare din România îi este dedicată
o axă specială care are ca obiective modernizarea şi
întărirea capacităţii sale instituţionale.
Aceste
considerente au făcut ca factorii responsabili din AJOFM Harghita şi
specialiştii din compartimentele funcţionale ale acestei
instituţii să se preocupe de identificarea domeniilor şi
aspectelor în care se simte nevoia unui progres şi să elaboreze
proiecte sustenabile pentru a răspunde unor nevoi ardente.
AJOFM Harghita in anul 2013 a avut în
implementare 2 proiecte strategice, din
care intr-unul am fost solicitanti, iar in celalalt partener.
Din cele 2 proiecte avute în
implementare de AJOFM în anul 2013, au fost finalizate ambele contracte de
finanţare.
Proiecte aflate în implementare in
2013, finanţate din POS DRU au vizat:
-
Program Integrator de
Formarea a Adultilor Necalificati – solicitant – Strategic– dmi 5.1.
-
Cresterea gradului de
ocupare a somerilor tineri, femeilor si somerilor de lunga durata prin formare
in turismul alternative – ALTERTOUR – partener , solicitant fiind AJOFM Olt –
strategic – dmi 5.1.
Realizarile
proiectelor in perioada 2010-2013:
In
proiectul PIFAN unde AJOFM a fost beneficiar, sau mediat 2056 persoane,
consiliat1612 persoane, 576 de persoane au participat la 23 de cursuri de
formare profesionala, in urma acestora sau angajat 253 de persoane (doar in
judetul Harghita). In cadrul acestui proiect AJOFM HARGHITA a fost solicitant (lider de parteneriat)
rezultatele totale ale proiectului fiind 16722 someri mediati, 13900
consiliati, 4057 cuprinsi la programe de formare profesionala si 1579 incadrati
in munca.
In cadrul proiectului
ALTERTOUR unde AJOFM a fost partener, sau mediat 692 de persoane, 392 de
persoane au beneficiat de consiliere, iar 157 de persoane au fost cuprinse la
cursuri de formare profesionala din care sau angajat 40 de persoane.
In anul 2013 am depus un proiect pe axa
4.1 modernizarea serviciului public de ocupare ca si beneficiar, care a fost
respins. Au mai fost depuse proiecte in care eram parteneri, care nu au fost
acceptate.
Pe 30 decembrie 2013 s-a semnat un contract
de finantare de catre AJOFM Hunedoara, in care institutia noastra va fi
partenera pe axa 4.1 modernizarea serviciului public de ocupare.
CAPITOLUL
VIII. BUGETUL
ASIGURĂRILOR PENTRU ŞOMAJ
Volumul veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor
pentru şomaj, precum şi structura acestora, pe capitole şi
subcapitole la venituri şi pe destinaţii la cheltuieli, au fost
aprobate prin Legea nr. 6/2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe
anul 2013, fiind modificata ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 18/2013, privind rectificarea bugetului asigurărilor
sociale de stat pe anul 2013.
În forma sa definitivă, bugetul a prevăzut un volum al
veniturilor în valoare de 31.033 mii lei, cu 5,62 puncte procentuale mai mare decât cele
realizate în anul precedent, iar pentru cheltuieli suma de 38.358,20 mii lei,
cu 2,98 puncte procentuale peste nivelul
celor realizate în anul precedent, stabilindu-se astfel ca, la încheierea
exerciţiului financiar 2013, rezultatul acestuia să se concretizeze
într-un deficit în valoare de 7.325,2 mii lei..
VIII.1. Execuţia bugetului
asigurărilor pentru şomaj
Execuţia bugetară, faţă de prevederile definitive,
stabilite prin bugetul rectificat, se prezenta, la data de 31.12.2013, astfel:
-lei-
Indicator |
Program |
Realizat |
% |
Venituri |
31.033.000 |
11.507.610 |
37,08 |
Cheltuieli |
38.358.200 |
37.600.753 |
98,02 |
Excedent (+) / Deficit (-) |
-7.325.200 |
-26.093.143 |
-171,93 |
Se observa raportul incasari/cheltuieli la bugetul asigurarilor pentru
somaj se cheltuiesc in judetul Harghita cu protectia sociala si stimularea
ocuparii fortei de munca este de 1/3,45 ron.
Bugetul, în ultima sa formă, a prezentat un volum al veniturilor
care a fost mai mic decât cel prevăzut iniţial. Cheltuielile, de
asemenea, au atins nivelul de 98,02% faţă de cel programat, fapt ce a
condus la un deficit de 0,026 mld lei, cu 28,07% mai mare decât cel
anticipat.
Putem afirma astfel că, în general, procesul bugetar în domeniul
asigurărilor pentru şomaj s-a înscris în coordonatele unei
abordări realiste, în concordanţă cu contextul macroeconomic
şi cu priorităţile Guvernului privind: menţinerea
deficitului de cont curent în limite sustenabile; consolidarea veniturilor
bugetare în vederea asigurării resurselor financiare necesare
susţinerii angajamentelor de cheltuieli cu care România urmează
să se confrunte în anii care urmează; stimularea creşterii
durabile şi asigurarea capacităţii de absorbţie a
fondurilor structurale şi de coeziune.
Trebuie menţionat că în anul 2013, potrivit legii bugetare
anuale, nivelul contribuţiilor sociale la bugetul asigurărilor pentru
şomaj a fost stabilit la 0.5% pentru contribuţia datorată de
angajatori şi persoanele juridice şi fizice asimilate acestora, 0.5%
pentru cea datorată de salariaţi şi 1% pentru cea datorată
de persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru şomaj.
În transpunere grafică, execuţia bugetară la data de
31.12.2013 se prezintă după cum urmează:
Pe fondul celor prezentate, se constată că bugetul
asigurărilor pentru şomaj a întâmpinat dificultăţi privind
capacitatea sa de a asigura resursele necesare finanţării în bune
condiţii a tuturor activităţilor prevăzute în programele de
ocupare şi de formare profesională, precum şi pe cele de
funcţionare a sistemului şi de gestionare a fondului, putându-se
finanţa doar obligatiile majore si cu maxima economie la titlul „Bunuri si
servicii”.
VIII.2. Cheltuielile bugetului
asigurărilor pentru şomaj
Aşa
cum s-a menţionat, cheltuielile efectuate în anul 2013, din bugetul
asigurărilor pentru şomaj, s-au situat sub nivelul celor
prevăzute în urma rectificării bugetare. Astfel, din suma
alocată, respectiv 38.358.200 lei, cheltuiala efectivă a
reprezentat 98,02 %, adică 37.600.753
lei.
Aceasta execuţie bugetară s-a realizat, prin estimarea
volumului programat al cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru
şomaj, a semnificat o restrângere a resurselor alocate si s-a datorat
cresterii substanţiale a numărului de beneficiari ai măsurilor
de protecţie socială, în principal, pe seama cresterii numărului
şomerilor indemnizaţi
faţă de anul anterior, în anul 2013 fiind înregistrată o
puternica crestere a ratei a şomajului.
Cu
toate acestea în anul 2013, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, a
fost finanţat un întreg complex de măsuri active pentru ocuparea
forţei de muncă, prezentat în capitolele anterioare ale prezentului
raport.
Este
de menţionat că deşi, în valoare absolută, cheltuielile pentru
realizarea măsurilor active s-au menţinut, în anii 2003 – 2013, la un
nivel de aproape 10 ori mai mare decât în anul de bază al perioadei de
referinţă, ponderea acestora în PIB a înregistrat o curbă
uşor descendentă, cauzată de ritmul de creştere mai accentuat
al PIB-ului.
Pe ansamblu, situaţia cheltuielilor finanţate din bugetul
asigurărilor pentru şomaj, în vederea realizării măsurilor
active pentru ocuparea forţei de muncă, se prezintă astfel:
lei
Măsura activă |
Prevederea bugetară definitivă |
Execuţia bugetară la 31.12.2013 |
% |
Formare
profesională |
161.000 |
148.181 |
92,03 |
Stimularea
angajării absolvenţilor |
4.871.102 |
1.470.773 |
100 |
Stimularea angajării
înainte de expirarea perioadei de şomaj |
320.129 |
||
Stimularea
mobilităţii forţei de muncă |
135.500 |
||
Stimularea
angajării de şomeri aparţinând unor categorii defavorizate Plăţi
pentru stimularea absolventilor Plăţi
conform Legea 72/2007 Plăţi pt
pregătirea prof a absolventilor (art. 84) |
2.712.786 134.651 54.677 42.586 |
||
Programe pentru
ocuparea temporară a forţei de muncă |
- |
- |
- |
Măsuri active
pentru combaterea şomajului (consultanţă şi
asistenţă în carieră) |
150.000 |
115.590 |
77,06 |
Servicii de
preconcediere colectivă |
- |
- |
- |
Împrumuturi cu
dobândă avantajoasă pentru IMM-uri |
- |
- |
- |
Total |
5.182.102 |
5.134.873 |
99,08 |
Totodată, se constată că, potrivit noii clasificaţii
a indicatorilor privind bugetul asigurărilor pentru şomaj, conform
anexei nr. 4
Cu
toate acestea, la întocmirea contului de execuţie anual, în scopul
asigurării unei baze de comparaţie cu anii anteriori, s-a
menţinut, neoficial, vechea clasificaţie bugetară.
Faţă de cele deja
prezentate, situaţia sintetică a cheltuielilor finanţate în anul
2013, la nivelul întregului buget al asigurărilor pentru şomaj,
structurate pe capitole de cheltuieli, se prezintă după cum
urmează:
Cap. |
Denumire indicator |
Programat - Lei - |
Execuţie An – Lei- |
% |
5004 |
Total cheltuieli |
38.358.200 |
37.600.753 |
98,02 |
6404 |
Cheltuielile fondului de garantare |
263.200 |
147.774 |
56,14 |
6504 |
Învăţământ |
161.000 |
148.181 |
92,03 |
6804 |
Asigurări şi
asistenţă socială |
28.493.000 |
27.988.477 |
98,22 |
8004 |
Acţiuni generale economice,
comerciale şi de muncă |
6.593.000 |
6.593.00 |
100,0 |
VIII.3. Excedentul
bugetului asigurărilor pentru şomaj
Exerciţiul
financiar al anului 2013 s-a încheiat cu un deficit de 26.093 mii lei, care au diminuat din
disponibilităţile băneşti provenind din anii anteriori.
CAPITOLUL IX. ACTIVITATEA
CONDUCERII SI COMPARTIMENTELOR FUNCTIONALE ALE AGENTIEI JUDETENE PENTRU
OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ HARGHITA
Agenţia
Judeteană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita, este
subordonată Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de
Muncă ca unitate cu personalitate juridica si este serviciu public
deconcentrat constituit la nivelul judetului Harghita.
Conducerea Agenţiei Judeţene pentru
Ocuparea Forţei de muncă Harghita este exercitată de directorul executiv şi de directorul
executiv adjunct, cu sprijinul Consiliul
Consultativ, constituit la nivelul judeţului Harghita.
În
anul 2013 membrii Consiliul Consultativ de pe lângă AJOFM Harghita s-au
întrunit de 12 ori în şedinţe
ordinare, în cadrul cărora au fost
informaţi cu privire la :
1.
Raportul de activitate al AJOFM Harghita în anul
2013 ;
2.
Contul de execuţie a bugetului
asigurărilor pentru şomaj ;
3.
Proiectele, finanţate din fonduri structurale,
în curs de implementare ;
4.
Contul de execuţie a bugetelor
proiectelor ;
5.
Rezultate obţinute prin implementarea
proiectelor ;
6.
Programul de ocupare şi planul de formare
profesională pentru anul 2013, indicatorii de performanţă
managerială propuşi pentru anul 2013 ;
7.
Bugetul pentru anul 2013 ;
8.
Situaţia şomajului la nivelul
judeţului Harghita, comparativ cu situaţia la nivel
naţional ;
9.
Bursele locurilor de muncă, rezultatele
burselor ;
10. Informare
privind accesarea Fondului European de Ajustare la Globalzare(FEAG)
11. Modificări
legislative
Membrii Consiliului
Consultativ au acordat sprijin conducerii AJOFM Harghita, în special, privind
diseminarea informaţiilor de interes pentru angajatori, dar şi pentru
persoanele în căutarea unui loc de muncă.
Directorul executiv al Agenţiei
Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă a asigurat ducerea la
îndeplinire a activităţilor, astfel încât să fie realizate
într-o măsură cât mai mare obiectivele propuse prin indicatorii de
performanţă, în condiţiile pieţei forţei de
muncă, la nivelul judeţului Harghita, cât şi a bugetului alocat
pentru măsurile active. Totodată s-a implicat în mod direct în
activităţile de implementare a proiectelor a căror solicitant
este Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă
Harghita şi a acordat sprijin şi consiliere pentru derularea
activităţilor de implementare a proiectelor în care agenţia este
partener.
A reprezentat instituţia în relaţia cu
presa scrisă, audio şi vizuală judeţeană şi
naţională.
În anul 2013
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă
şi-a desfăşurat activitatea cu un număr de 37 de
angajaţi repartizaţi la serviciile şi compartimentele agenţiei judeţene, a
agenţiilor locale şi a punctelor de lucru din localităţile
Miercurea-Ciuc, Odorheiu-Secuiesc, Bălan, Gheorgheni, Topliţa şi
Cristuru-Secuiesc.
În ceea ce urmează, vom prezenta
principalele acţiuni întreprinse, pe domenii de activitate ale
instituţiei:
- Analiza pieţei muncii şi programe de ocupare
S-a asigurat urmărirea evoluţiilor
şi tendinţelor şomajului înregistrat la nivel judetean pe zone
si localitati, pe diferitele structuri ale acestuia, acestea constituind baza stabilirii obiectivelor şi
elaborării programelor de măsuri pentru stimularea
ocupării.
S-au elaborat, pe baza analizelor
făcute, programul anual de ocupare
a forţei de muncă pe
diferitele sale structuri pentru anul 2013.
S-au
monitorizat şi coordonat:
Au fost întocmite Raportul de activitate
pentru anul 2013, rapoartele trimestriale privind realizarea prevederilor
contractului de performanţă managerială încheiat cu ANOFM.
S-a asigurat
participarea activă la diferite proiecte şi seminarii
naţionale şi internaţionale care au avut ca obiect activitatea
de ocupare, precum şi în cadrul unor comisii înfiinţate la nivelul
altor instituţii.
-Formare Profesională
S-a urmărit implementarea, pe
parcursul anului 2013, a obiectivelor stabilite prin documentele programatice
în domeniul formării profesionale, obiectivele prevăzute în Strategia
pe termen scurt şi mediu pentru formare profesională continuă.
S-au monitorizat şi coordonat
următoarele activităţi:
- implementarea planului de formare profesională pentru anul 2013,
realizarea indicatorilor de performanţă pentru activitatea de formare
profesională şi informare şi consiliere, stabiliţi în
contractul angajament de performanţă managerială încheiat cu
ANOFM,
- activităţile
prevăzute prin protocoalele de colaborare/acorduri/ parteneriate încheiate
cu ceilalţi actori din domeniul informării şi consilierii
profesionale,
- implementarea obiectivelor
proiectului „Informare şi Consiliere privind Cariera”,
- implementarea programului “De
la şcoală la viaţa profesională, spre carieră” care
are ca scop prevenirea reducerii şomajului în rândul tinerilor,
- activitatea centrelor de consiliere profesională
şi a personalului aferent.
S-a asigurat
participarea activă la diferite proiecte şi seminarii
judetene, naţionale şi internaţionale care au avut ca obiect
activitatea de formare profesională şi cea de informare şi
consiliere profesională, precum şi în cadrul unor comisii, înfiinţate la nivelul altor
instituţii.
-
Managementul bazelor de date
S-a continuat derularea proiectului de externalizare a serviciilor
informatice ale
instituţiei, pentru care a fost semnat un contract cu un consorţiu
format din firmele austriece AMSBG & AMSBG Co Kg în data de 18.12.2008. Au fost efectuate mai multe modificări ale
aplicaţiei informatice, s-a realizat şi dezvoltat activitatea de call
center pentru sprijinul utilizatorilor din cadrul AJOFM, s-au parcurs mai multe
etape în implementarea modulului datawarehose pentru sistemul de management al
informaţiilor statistice.
-
Gestiunea bugetului asigurărilor pentru şomaj
S-a asigurat susţinerea financiară
a măsurilor de stimulare a ocupării şi plăţii
drepturilor băneşti ale şomerilor, precum şi a măsurilor de protecţie socială
specială, în cazul persoanelor disponibilizate în urma
concedierilor colective, inclusiv prin gestionarea fondului de garantare a
creanţelor salariale.
S-au asigurat resursele materiale şi
financiare necesare bunei funcţionări a activităţii la
toate nivelurile, judeţean şi local.
Anul bugetar 2013 a fost un an cu
constrângeri bugetare, având în vedere şi rectificările determinate
de evoluţiile bugetului consolidat din care face parte şi bugetul
asigurărilor pentru şomaj. Chiar şi în aceste condiţii, nu
s-au înregistrat disfuncţii majore în asigurarea resurselor pentru
realizarea obiectivelor în domeniul ocupării şi formării
profesionale a persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
- Resurse umane
şi salarizare
Pe parcursul anului 2013
s-a asigurat gestionarea resurselor umane la nivel judeţean prin
întocmirea organigramei Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei
de Muncă Harghita a statelor de
personal şi a statelor de funcţii , aplicarea procedurilor privind
ocuparea unui post temporar vacant pentru o funcţie publică de
execuţie şi organizarea
examenelor de promovare în gradul profesional pentru funcţionarii publici
din cadrul instituţiei care îndeplineau condiţiile prevăzute de
lege, evaluarea performanţelor profesionale individuale ale
funcţionarilor publici.
S-au
întocmit şi fundamentat cheltuielile de personal şi au fost puse în
aplicare prevederile legale în vigoare pentru salarizarea funcţionarilor
publici din cadrul instituţiei.
S-a
asigurat participarea responsabilului de resurse umane la instruiri organizate
de ANOFM in domeniul comunicarii.
Deasemenea
s-a asigurat participarea funcţionarilor publici din cadrul AJOFM Harghita
la instruiri pe teme diverse cu privire la ocuparea forţei de muncă,
piaţa muncii, management, managementul calităţii organizate prin
proiectele implementate de ANOFM şi de CNFPPP Râşnov, dintre care
numărul cel mai mare de participanţi a fost după cum urmează la :
-
Module de cursuri de comunicare, în cadrul proiectului « Comunicare
personalizată cu grupurile ţintă ale SPO » 12 persoane ;
-
Cursuri în cadrul proiectului
« ECOP » - 10 persoane ;
-
Curs pentru specializare : Consultant de
forţă de muncă – proiect 3C – 3 persoane ;
-
Manager
proiect-3 persoane ;
-
Analist
P.M.-2 persoane.
Şi s-a asigurat
implementarea proiectelor în care AJOFM Harghita a fost, solicitant sau
partener, prin numirea în funcţii cheie a unor angajaţi, cu
experienţă în funcţii pentru experţi pe termen scurt sau
lung.
- Activitatea juridica şi metodologie
În sens larg, activitatea juridică în anul 2013 a constat în
exercitarea activităţilor specifice profesiei de consilier juridic:
consultanţă, reprezentare juridică, avizarea pentru legalitate
şi semnarea actelor cu caracter juridic, redactarea de acte juridice.
În sens restrâns, activitatea juridică în anul 2013 a constat în
următoarele:
- informarea persoanelor fizice/juridice, la solicitarea acestora, cu
privire la orice aspecte de natură juridică ce rezultă, în
special din Legea nr. 76/2002, actualizată, precum şi a prevederilor
celorlalte acte normative prin care sunt reglementate măsuri de
protecţie socială sau măsuri de stimulare a ocupării
forţei de muncă a căror finanţare se asigură din
bugetul asigurărilor pentru şomaj;
- redactarea de întâmpinări la cererile de chemare în judecată
sau contestaţii ale persoanelor fizice şi juridice, şi depunerea
ulterioară a acestora la
instanţa de judecată;
- reprezentarea AJOFM Harghita în faţa instanţei de
judecată, prin prezentarea la termenele fixate şi punerea
concluziilor în fond, precum şi în cadrul adunării creditorilor în ce
priveşte debitorii - persoane juridice, aflaţi sub incidenţa
Legii nr. 85/2006, actualizată, privind procedura insolvenţei.
- avizarea pentru legalitate
şi semnarea actelor cu caracter juridic: diverse contracte încheiate între
AJOFM Harghita şi alte persoane juridice, decizii interne cu privire la
proprii angajaţi sau decizii cu privire la alte persoane fizice sau
juridice, comunicări cu caracter juridic către persoane juridice/
fizice;
- rezolvarea contestaţiilor formulate de persoane juridice (în
special cei care beneficiază de măsurile de stimulare prevăzute
de Legea nr. 76/2002) sau fizice (în special de şomeri indemnizaţi).
-
Audit public intern
Misiunea Compartimentului Audit Public
Intern a fost de a da
asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a
veniturilor şi cheltuielilor publice, perfecţionând
activităţile AJOFM.
Scopul principal al misiunilor de audit cuprinse in plan l-a reprezentat
diagnosticarea intregului sistem atat sub aspect managerial cat si
financiar-contabil, in vederea cresterii eficientei tuturor sectoarelor de
activitate.
In cursul anului 2013 s-a realizat 1
misiune de audit privind
administrarea, gestionarea şi utilizarea fondurilor Comunitare .
Domeniile abordate în cadrul misiunilor de
audit intern :
· platile asumate prin angajamente bugetare si
legale;
· ocuparea fortei de munca in strainatate;
· constituirea veniturilor publice respective
modul de autorizare si stabilire a titlurilor de creanta, precum si a
facilitatilor acordate la incasarea acestora;
· Evaluarea modului in care s-a stabilit situatia reala a elementelor de
activ si pasiv ce alcatuiesc patrimoniul aflat in administrarea AJOFM Harghita;
· constatarile factuale cu privire la verificarea
cheltuielilor a unui contract de grant finantat de catre UE - în cauză, „Program
Integrator al Formarii Adultilor Necalificati – PIFAN”, nr.
POSDRU/82/5.1/S/48625 beneficiar AJOFM Harghita.
Conducerea
institutiei a fost informat in toate cazurile asupra constatarilor si
recomandarile formulate in urma misiunilor de audit intern desfasurate.
Ca
urmare a recomandarilor din rapoartele de audit si a discutiilor purtate cu factorii
de raspundere s-a diminuat impactul factorilor de risc in derularea actiunilor
AJOFM Harghita.
- Control măsuri active
Scopul
principal al tuturor misiunilor de control cuprinse in plan il reprezinta
urmarirea calitatii si eficentei cu care sunt finalizate operatiunile si
activitatile.
Activitatea s-a axat pe evaluarea
legalitatii aplicarilor măsurilor active sub aspectul respectării
ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le
sunt aplicabile, evaluarea sistemului de control intern al măsurilor
active cu scopul de a stabili dacă acesta funcţionează eficace
şi eficient, pentru identificarea deficientelor şi trasarea de
măsuri, stabilire de termene şi persoane responsabile, pentru
corectarea acestora, examinarea la nivelul agenţiilor, dacă în urma
aplicării măsurilor active, destinate atât persoanelor aflate în
căutarea unui loc de munca cât şi de stimulare a angajatorilor în
vederea încadrării în muncă a şomerilor, au fost indeplinite
sarcinile şi indicatorii de performanţă stabiliţi.
Activitatea de control
măsuri active s-a derulat în conformitate cu Ordinul Presedintelui ANOFM
nr.279/2004 pentru aprobarea Procedurii privind activitatea de control, de
indeplinire a măsurilor asiguratorii, precum şi de efectuare a executarii
silite a debitelor rezultate din nerespectarea prevederilor Legii nr. 76/2002
privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de
munca, cu modificarile si completarile ulterioare.
Intreaga activitate s-a
desfasurat tinand cont de ”Tematica specifica de control” propusa si aprobata
spre a fi utilizata, tinand cont de reglementarile legale in vigoare in
domeniul controlului masuri active, „Lista obiectivelor obligatorii de
verificat” aprobata spre a fi utilizata in domeniul controlului masuri active
si „Metodologia „ privind indrumarea si controlul in domeniul masurilor active.
Au fost realizate
acţiuni cuprinse în Programul anual de control ( 405 de controale din cele
329 planificate), controale efectuate de interes pentru conducerea
agenţiei precum şi verificări efectuate ca urmare a unor
sesizări provenite din diverse medii sau dispuse de ordonatorul de credite
( 76 controale).
- EURES si medierea muncii
S-au implementat măsurile
prevăzute în Planul EURES 2013 şi s-a asigurat informare, consiliere şi mediere în
cadrul Reţelei EURES, respectiv prin consilierul EURES judetean, cu accent
pe transparenta locurilor de muncă vacante puse la dispoziţia
cetăţenilor UE, aspecte importante în prevenirea fenomenului migraţiei
ilegale şi, mai ales, în gestionarea migraţiei legale. S-a
raspuns la un numar de 228 solicitari scrise (petiţii/mesaje electronice) ale persoanelor interesate de
găsirea unui loc de muncă în diverse state europene, din acestea 228
solicitari au fost solutionate de consilierul EURES din compartiment.
Au fost identificate principalele obstacole în calea
mobilităţii lucrătorilor români în spaţiul european, dintre
acestea specificăm: necunoaşterea limbii străine de
circulaţie europeană solicitată de angajator şi insuficienta
informare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă în altă
ţară europeană asupra
condiţiilor de muncă şi de viaţă din statul respectiv.
- comunicare
şi secretariatul consiliului de administraţie
S-au
desfăşurat permanent acţiuni pentru promovarea şi
mediatizarea serviciilor AJOFM Harghita, a oportunităţilor oferite
prin implementarea proiectelor finanţate din fonduri structurale, de către AJOFM
Harghita, în calitate de solicitant sau partener, şi la cerere promovarea
proiectelor implementate de ANOFM, prin :
-
transmiterea comunicatelor de presă ;
-
organizarea conferinţelor de presă ;
-
postarea informaţiilor pe pagina de internet a
AJOFM Harghita si pe contul de facebook al agenţiei
-
distribuirea materialelor informative
-
afişarea informaţiilor la sediul
agenţiei judeţene şi a
punctelor de lucru din judeţ
Pe parcursul anului 2013 AJOFM Harghita a
elaborat şi remis mass mediei judeţene comunicate de presă, pe
următoarele subiecte :
-
locuri de muncă vacante – săptămânal
-
cursuri de calificare pentru şomeri, inclusiv
prin proiecte
-
situaţia şomajului, lunar cu postare pe
site-ul AJOFM Harghita si furnizată mass mediei, la cerere
-
bursa locurilor de muncă şi rezultate ale
bursei – cu ocazia organizării acestora
-
modificări legislative – de câte ori a fost
cazul
Comunicatele de presă au fost preluate în
special de presa scrisă din judeţul Harghita, asigurând astfel o bună vizibilitate în
spaţiul public la nivelul judeţului a activităţilor
desfăşurate de instituţie, cu valoare imagologică
pozitivă.
Pe lângă comunicatele
de presă, AJOFM Harghita a mai organizat conferinţe de presă, cu
privire la implementarea proiectelor finanţate din fonduri structurale, cu
ocazia organizării burselor locurilor de muncă şi a răspuns prin interviuri, la un
număr de 8 solicitări din partea jurnaliştilor, pe diverse teme.
Informaţiile
privind locurile de muncă vacante din judeţ, serviciile oferite de
AJOFM Harghita, proiectele implementate, anunţuri şi comunicate
importante au putut fi obţinute şi de pe pagina de internet a
agenţiei, www.harghita.anofm.ro, cât şi de pe pagina de facebook, numărul
vizitatorilor în anul care a trecut
fiind de aproximativ 30.494.
A fost asigurat accesul
la informaţiile de interes public, conform Legii nr.544/2001 privind
liberul acces la informaţiile de interes public, raportul întocmit privind
implementarea Legii nr.544/2001 pentru anul 2013, fiind postat pe site-ul
agenţiei.
S-au asigurat
condiţiile de desfăşurare a şedinţelor Consiliului
Consultativ prin distribuirea materialelor supuse dezbaterii şi asigurarea
secretariatului, pana in luna aprilie 2013 inclusiv, in lunile urmatoare fiind
suspendate sedintele, datorita reorganizarii organizatiilor patronale la nivel
national.
CONCLUZII
Evolutia ocuparii si a
somajului in judet in anul 2013 este una specifica unei economii afectate de o
criza, de recesiune economica. Traditional judetul Harghita datorita
subdezvoltarii economice, a lipsei de investitii private (indiferent de natura
capitalului) in economie inregistreaza nivele ale somajului cu 1,1 puncte procentuale
mai mari decat media nationala.
Este de remarcat de
asemenea ecartul major care exista
dintre gradul de ocupare a fortei de munca si rata somajului comparativ
cu totalul populatiei active civile. In acest sens este evidenta existenta unei
mase tampon care nu se regaseste in nici una din cele doua situatii statistice
(ocupat sau somer)
Structura somerilor din
punctul de vedere a pregatirii profesionale este una care nu incurajeaza
cresterea gradului de ocupare. Multi someri sunt analfabeti si au nevoie
stringenta de cursuri de tipul „A doua-a sansa”.
O problemă gravă
care se manifestă în prezent, este aceea a creşterii numărului
persoanelor descurajate, care renunta să mai caute locuri de muncă, fiind
convinse că nu vor găsi. Aceste persoane, de altfel, nici nu se
reinregistreaza in evidentele noastre sau a furnizorilor de ocupare privati,
transformandu-se in asistati sociali.
O alta cauza a somajului o reprezinta “inexistenta” sistemului de invatamant profesional si tehnic, a schimbarilor continue din sistemul de invatamant romanesc, in special in domeniul invatamantului profesionala si tehnic, uneori insuficient adaptat la cerintele pietei fortei de munca, a proportiei mari a invatamantului teoretic in comparative cu invatamantul profesional, a faptului ca tinerii nu doresc “munca fizica ” ci doar de birou . Toate acestea duc la cresterea somajului in randul tinerilor.
De asemenea, o abordare improprie a conceptului de dezvoltare a resurselor umane in interiorul firmelor este un motiv de ingrijorare referitor la flexibilitatea si adaptabilitatea fortei de munca in urmatorii ani. In toata aceasta perioada firmele din judet au fost mai degraba concentrate pe supravietuire si mai putin pe construirea viitorului.
Astfel analiza evolutiei
somajului pe anul 2013 din cadrul AJOFM Harghita s-a facut ţinând seama de
contextul general economic, distorsionat de fenomenele proprii crizei
financiare manifestate şi pe parcursul anului 2013, ale cărei efecte
au fost resimţite din plin în
piaţa forţei de muncă din judetul Harghita. Unii dintre
factorii determinanţi care au fost luati in calcul la aceasta analiza, au
fost evoluţia demografică, costul vieţii, costul forţei de
muncă, speranţa medie de viaţă a populaţiei,
migraţia externă şi mobilitatea circulară manifestată
la nivelul judetului.
Luând în considerare
aspectele menţionate şi, având în vedere rezultatele obţinute
prin implementarea programelor de ocupare, a planului de formare
profesională, a proiectelor din fondul FSE, a celorlalte
acţiuni, putem concluziona
că AJOFM Harghita, care şi-a
desfăşurat activitatea influenţată direct de efectele crizei economico-financiare, chiar
şi în condiţiile diminuării numărului de personal,
şi-a atins obiectivele stabilite pentru anul 2013 de analiza,
desfăşurând o activitate eficientă.
Director
executiv,
Tiberiu
PANESCU
Intocmit,
Elena DARVAS