|
ROMÂNIA AGENŢIA NAŢIONALĂ
PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ AGENTIA
JUDETEANA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA HARGHITA |
|
Raport
de activitate pentru
anul 2012
2013
CUPRINS:
CAPITOLUL
II. SITUAŢIA ŞOMAJULUI
ÎNREGISTRAT ÎN ANUL 20123
III.1.
Rezultatele implementării Programului naţional de ocupare a forţei de muncă în anul
2012
III.2.
Măsuri de stimulare a ocupării cu finanţare din bugetul
asigurărilor pentru şomaj
III.2.1.
Informare şi consiliere profesională
III.2.2.
Formarea profesională10
III.2.3.
Stimularea încadrării în muncă a absolvenţilor
instituţiilor de învăţământ
III.2.4.
Acordarea de credite în condiţii avantajoase
III.2.5.
Încadrarea în muncă a şomerilor înainte de expirarea perioadei de
indemnizare12
III.2.7.
Încadrarea în muncă prin stimularea mobilităţii forţei de
muncă
III.2.8.
Încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap
III.3.
Acompaniament social personalizat acordat tinerilor supuşi riscului
marginalizării sociale
III.4. Incadrarea elevilor si studentilor pe perioada vacantelor__________________________________14
III.5.
Măsuri de prevenire a şomajului
CAPITOLUL
IV. REALIZAREA INDICATORILOR DE PERFORMANŢĂ PREVĂZUŢI
PENTRU ANUL 2012_15
CAPITOLUL V. MUNCA ÎN STRĂINĂTATE
V.1.
Plasarea cetăţenilor români în străinătate16
V.2. Protecţia drepturilor
cetăţenilor români care lucrează în străinătate16
CAPITOLUL
VI. COORDONAREA SISTEMELOR DE
SECURITATE SOCIALĂ
CAPITOLUL
VIII. BUGETUL ASIGURĂRILOR PENTRU ŞOMAJ
VIII.1.
Execuţia bugetului asigurărilor pentru şomaj18
VIII.2.
Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj19
VIII.3.
Excedentul bugetului asigurărilor pentru şomaj20
CAPITOLUL I. OBIECTIVELE SI DIRECTIILE DE ACTIUNE
ALE AGENTIEI
JUDETENE PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA HARGHITA
IN ANUL
2012
Activitatea AJOFM Harghita s-a derulat în cadrul unui Contract- Angajament de Performanţă Managerială semnat între conducerea Agenţiei Naţionale şi cea a Agenţiei Judeţene.
Obiectivele si directiile de actiune ale AJOFM Harghita au fost si sunt
cele în domeniul ocupării
forţei de muncă, cuprins şi în Programul de ocupare, aceasta constand in creşterea gradului de ocupare a fortei de munca si scăderea ratei
şomajului inregistrat si realizarea indicatorilor de performanţă managerială pentru anul 2012.
Principalele obiective
ale Agenţiei
Judetene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita pentru anul
2012 au fost:
·
prevenirea şi reducerea
şomajului de lungă durată prin acordarea de alocaţii pentru
şomerii care se încadrează înainte de expirarea perioadei de indemnizare, stimularea
mobilităţii prin măsuri de subvenţionare a forţei de
muncă angajată în programe de ocupare temporară;
·
reducerea şomajului în rândul tinerilor până la vârsta de 25
ani prin aplicarea măsurilor de stimulare a angajatorilor pentru
încadrarea în muncă a absolvenţilor de învăţământ,
consiliere profesională, cursuri de formare profesională,
consultanţă pentru înfiinţarea de mici afaceri;
·
creşterea calităţii forţei de muncă şi
perfecţionarea profesională continuă prin organizarea de cursuri
şi pentru persoanele care
şi-au întrerupt activitatea, sau pentru persoanele aflate în detenţie
care mai au de executat cel mult 9 luni până la ultima zi de executare a pedepsei;
·
creşterea şanselor de angajare a persoanelor cu nevoi speciale
prin măsuri de stimulare a angajatorilor care încadrează şomeri
cu vârste de peste 45 ani, persoane cu handicap, părinţi unici
susţinători ai familiilor monoparentale;
·
asigurarea unui acompaniament personalizat tinerilor proveniţi din
instituţii de ocrotire socială prin încheierea de contracte de
solidaritate şi identificarea de angajatori de inserţie;
·
prelungirea vieţii active prin măsuri de stimulare a
angajatorilor care încadrează şomeri care mai au 3 ani până la
îndeplinirea condiţiilor pentru solicitarea pensiei anticipate
parţiale, pensiei anticipate sau pentru acordarea pensiei pentru
limită de vârstă, conform legii;
·
dezvoltarea spiritului antreprenorial al persoanelor în căutare de
loc de muncă prin acordarea de servicii de consultanţă şi
asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau
pentru iniţierea unei afaceri precum şi prin acordarea de credite cu
dobândă avantajoasă în vederea creării de noi locuri de
muncă;
·
asigurarea egalităţii de şanse între femei şi
bărbaţi, pe piaţa muncii;
·
dezvoltarea şi îmbunătăţirea capacităţii
Agenţiei Judetene pentru Ocuparea Forţei de Muncă de a atrage si
implementa proiecte cu finanţare europeană;
Pentru
realizarea acestor obiective, Agenţiei Judeteana pentru Ocuparea
Forţei de Muncă Harghita s-a bazat in anul 2012, în principal, pe
următoarele direcţii de acţiune:
·
implementarea programelor de ocupare şi formare profesională,
precum şi adaptarea acestora în funcţie de cerinţele şi
evoluţiile de pe pieţele muncii locale, în vederea atingerii
indicatorilor de performanţă manageriala pentru anul 2012;
·
dezvoltarea relaţiilor cu angajatorii şi creşterea
gradului de personalizare a acţiunilor pentru persoanele aflate în
căutarea unui loc de muncă;
·
pregătirea personalului propriu pe diferitele paliere ale
activităţii proprii, dar mai ales
pentru accesarea de fondurilor europene;
·
creşterea gradului de informare a beneficiarilor despre serviciile
oferite de serviciul public de ocupare din judet.
CAPITOLUL II. SITUAŢIA
ŞOMAJULUI ÎNREGISTRAT ÎN ANUL 2012
Somajul este locul de
intalnire si de confruntare al cererii si ofertei globale de munca.
Somajul se amplifica
datorita capacitatilor de productie nefolosite, intr-un context de recesiune
economica profunda si o strategie de tranzitie la economia cu piata
concurentiala. Trebuie avut in vedere efectul distructiv al dobanzilor asupra
investitiilor si implicit al ocuparii; rigiditatea salariilor in privinta
scaderii; eliberarea accentuata a fortei de munca din motive de retehnologizare
si stagnarea crearii de locuri de munca.
Somajul reprezintă o
formă gravă de risipă a resurselor necesare pentru
asigurarea creşterii economice şi acumularea unor venituri mai mari.
La rândul ei, creşterea trebuie să genereze noi locuri de muncă,
ducând la îmbunătăţirea standardelor de viaţă pentru
mase largi de oameni şi la reducerea inegalităţilor în
distribuirea veniturilor. Dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci
de,veniturile create beneficiază un segment relativ îngust de oameni.
Pornind de la indicatorii care influenteaza
forţa de muncă civilă din judetul Harghita, cum ar fi: populaţie ocupata civila totală-130.200;
resursele de muncă-209.900; populaţia activă civilă-141.200;
populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de
populaţie în vârstă de muncă-62.800; a faptului ca in cadrul
judetului predomina industria textila, industria lemnului, comertul si agricultura.
Astfel pe parcursul anului 2012 numărul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Harghita a crescut de la 9196 la 31.11.2011 la 10567 la 31.12.2012,dupa cum se observa in tabelele de mai jos:
NUMĂR ŞOMERI ŞI RATA ŞOMAJULUI ÎN JUDEŢUL HARGHITA
ANUL 2011-2012
Indicatori/ luna |
Ian. 2011 |
Febr. 2011 |
Mart. 2011 |
Apr. 2011 |
Mai 2011 |
Iun. 2011 |
Iul. 2011 |
Aug. 2011 |
Sep. 2011 |
Oct. 2011 |
Noi. 2011 |
Dec. 2011 |
Total şom. din care: |
12540 |
12068 |
11031 |
9683 |
8491 |
8123 |
7810 |
8286 |
8365 |
8551 |
8893 |
9196 |
Şomeri în plată |
7484 |
6670 |
5681 |
4586 |
3728 |
3340 |
3191 |
3013 |
2985 |
3108 |
3328 |
3645 |
Şomeri neind. |
5056 |
5398 |
5350 |
5097 |
4763 |
4783 |
4619 |
5273 |
5380 |
5443 |
5565 |
5551 |
Rata şom. (%) |
8.67 |
8.34 |
7.62 |
6.69 |
5.87 |
5.61 |
5.38 |
5.7 |
5.76 |
5.89 |
6.12 |
6.33 |
Indicatori/ luna |
Ian. 2012 |
Febr. 2012 |
Mart. 2012 |
Apr. 2012 |
Mai 2012 |
Iun. 2012 |
Iul. 2012 |
Aug. 2012 |
Sep. 2012 |
Oct. 2012 |
Noi. 2012 |
Dec. 2012 |
Total şom. din care: |
9795 |
9886 |
9533 |
8371 |
7708 |
7581 |
8708 |
9029 |
9036 |
9047 |
9609 |
10567 |
Şomeri în plată |
4203 |
4156 |
4147 |
3432 |
3044 |
2921 |
2792 |
3977 |
3874 |
3921 |
4079 |
5183 |
Şomeri neind. |
5592 |
5730 |
5396 |
4939 |
4664 |
4660 |
5916 |
5052 |
5162 |
5126 |
5530 |
5384 |
Rata şom. (%) |
6,75 |
6,81 |
6,57 |
5,77 |
5,31 |
5,22 |
6 |
6,22 |
6,22 |
6,41 |
6,81 |
7,48 |
Fata de anul trecut numarul somerilor a crescut de la 9196 persoane la 31.12.2011 la 10567 persoane la 31.12.2012, persoane provenite din constructii, industria lemnului, agricultura si confectii. Cererea de forţă de muncă pregătită profesional inregistrata la AJOFM HARGHITA a crescut constant pana catre sfarsitul anului 2012. Astfel la 31.12 2012, din totalul şomerilor aflaţi în evidenţă 31% procente aveau absolvită maxim şcoala generală, 7226 (adică 69%) fiind absolvenţi de şcoală profesională, liceu sau studii superioare.
Şomerii
neindemnizaţi sunt, de regulă, persoane care fie că au
ieşit din perioada de acordare a indemnizaţiei de şomaj
fără a se putea încadra, fie nu întrunesc condiţiile legale de
acordare a indemnizaţiei de şomaj, dar apelează la serviciile
agenţiei pentru a-şi găsi un loc de muncă.
Aceştia sunt persoane cu o pregătire
inferioară (de multe ori analfabete), în majoritate provenind din mediul
rural, care sunt nevoite să apeleze la autorităţile locale
pentru obţinerea venitului minim garantat pentru a-şi asigura
mijloacele de trai. Urmare a nivelului foarte redus de scolarizare, aceste
persoane de multe ori imposibil de reintegrat sustenabil pe piata muncii sau
chiar de cuprins la programe de calificare.
În graficul următor
este prezentată evoluţia ponderii şomerilor neindemnizaţi
si a celor indemnizati în totalul
şomerilor înregistraţi, in anul 2012 comparativ cu anul 2011, pe
trimestre.
Din punct de vedere al structurii pe grupe de vârstă a şomerilor înregistraţi, observăm in graficul de mai de jos, că grupele de vârstă în care se regăsesc cei mai mulţi şomeri rămân grupele 30-39 de ani şi 40-49 de ani, someri in urma restructurarilor si disponibilizarilor care nu au avut varsta de pensionare. Ambele grupe de vârstă au înregistrat numărul maxim de şomeri pe toată perioada anului 2012 si in comparatie cu anul 2011. Acestea sunt urmate de catre grupa de varsta sub 25 ani in majoritate absolventi, care isi gasesc greu loc de munca din cauza lipsei experintei in campul muncii.
Referitor la şomajul înregistrat pe sexe, in fiecare
trimestru din perioada 2011-2012, numarul somerilor barbati este mai mare decat
cel al femeilor, reprezentand 56,7% din total someri in trimestrul I al anului
2011 ajungand la 59% din total someri in trimestru IV al anului 2012, numarul
femeilor osciland intre 41-43% din total someri.
Numarul mai mare de someri in randul barbatilor se datoreaza faptului ca in judetul Harghita s-au inchis, sau restructurat fabrici de tractoare, metalurgia, minele, astfel incat majoritatea locurilor de munca erau ocupate de catre barbati. De asemenea constructiile au fost afectate serios de criza financiara, generand someri cu preponderenata barbati. Domeniile în care populaţia feminină este majoritară ca pondere a ocupării sunt: industria textila, comertul, învăţământul, sănătatea şi administraţia publică. Dintre aceste ramuri se observa ca doua, respective industria textile si comertul fac parte din gama de activitati economice preponderente in judet.
Evolutia pe sex este
prezentata in graficul de jos:
Incepand cu trimestrul I al anului 2011 se
observa o crestere a ratei somajului, varfurile ratei somajului in judetul
Harghita inregistrandu-se in trim. I al anului 2012 (6,57%) si 2011(7.62%).
Ulterior a inceput un porces de descrestere a ratei somajului , ajungand ca in
trimestrul II al anului 2012 la 5,22% . Incepand cu a doua jumatate a anului
2012, se observa o inversare lenta a trendului, numarul somerilor incepe sa
creasca lent, astfel ca pana la sfarsitul trimestrului IV sa ajunga la 7,48%,
cu 1,15 pp mai mare fata de aceasi perioada a anului 2011 .
Se poate spune ca evolutia somajului in perioada scursa de la inceputul crizei financiare este una in forma de dinti de fierastrau. Astfel dupa absobirea primului soc al crizei si atingerea unor maxima a ratei somajului si a descresterii economice, a urmat o perioada de descerstere pe fondul stoparii recesiunii economice, al aparitiei efectelor politicilor anti-criza si a unei usoare cresteri economice incepand cu trim III al 2011. In a doua jumatate anului 2012, in pofida unei cresteri economice de peste 1.8% numarul somerilor a inceput sa creasca pe fondul pesimismului intreprinderilor cu privire la efectele crizei datoriilor suverane si a reducerii cheltuielilor bugetare asupra tuturor economiilor din UE.
În majoritate, şomerii înregistraţi sunt din categoria
persoanelor cu educaţie scăzută, cu calificări inferioare
care au nevoie de sprijin. Sprijinul se
referă fie la aplicarea
măsurilor de protecţie pasivă şi activă asigurate din
bugetul asigurărilor pentru şomaj, fie pentru a beneficia de
prevederile legislaţiei privind venitul minim garantat.
Harghita are o populaţie predominat rurală (65,1%), ocuparea
în agricultură este mai mare decât media naţională (peste 41.5%
potrivit balantei fortei de munca), in depresiunile intramontane se
inregistreaza frecvent inversiuni de temperatura, aerul rece putand stationa
aici perioade indelungate. De altfel, localitatea Joseni (jud. Harghita) este
cunoscuta drept polul frigului din Romania. Cel mai puternic impact al somajului
se regaseste in orasele monoindustriale axate pe prelucrarea metalelor si in
localitatile din zonele miniere. În ceea ce priveşte şomajul pe medii de rezidenta se constata diferente astfel: in mediul urban
peste trei sferturi (79.5%) din someri aveau varsta cuprinsa intre 25 - 49 ani,
in timp ce 13.5% din somerii din mediul rural erau in afara acestor limite. Ponderea
tinerilor (15 - 24 ani) a fost de 20% din somerii din mediul rural, mai mic, fata
de 22.9% in mediul urban.
Se
observa ca proportia persoanelor ocupate care lucrau in ramurile agricole era
de 28.0%.
In
ramurile ne-agricole, persoanele ocupate au ponderi semnificative in industria
prelucratoare (lemn), constructii (53%) si in comert (19%). Se constată reducerea continuă a
numărului de persoane ocupate în mediul rural şi creşterea
populaţiei ocupate în mediul urban. Altfel, putem spune că, gradual,
agricultura îşi pierde eticheta de tampon ocupaţional, atribuită
în perioada 1990-2000, perioadă în care această ramură absorbea
surplusul de forţă de muncă rezultat din restructurarea
celorlalte ramuri ale economiei naţionale;
Evoluţia populaţiei judeţului, este diferită în
funcţie de mediile de rezidenţă. Populaţia din mediul urban
se înscrie într-un ritm descendent, scăzând cu 12,3%. În mediul rural,
populaţia înregistrează o creştere de 2,3%. Creşterea
populaţiei rurale este în corelaţie cu tendinţa de migrare.
Disparitati intre numarul de IMM-uri infiintate in zonele mai dezvoltate si
cele mai putin dezvoltate, intre mediul urban si cel rural. Serviciile de
consultanta in domeniul afacerilor sunt slab dezvoltate. Numarul mic de IMM-uri
active in mediul rural si insuficienta dezvoltare a IMM-urilor din sectorul
serviciilor, in general. Aceasta tendinta de somaj mai ridicat in mediul rural
se mentine pe toata perioada anului 2012 cat si a anului 2011.
Îmbunătăţirea condiţiilor de viata a populaţiei din mediul rural prin sprijinirea dezvoltării si diversificarii activităţilor economice durabile ar duce la scaderea somajului din mediul rural.
Din graficul de mai sus se observa ca in trimestrul II a fiecarui an, avem un varf maxim de intrari de locuri de munca, aceast lucru se explica prin faptul ca in aceasta perioada incepe sezonul in agricultura si constructii.
Ocupaţiile care au înregistrat cel
mai mare număr de locuri de munca au fost cele din domeniul confectiilor
cu un procent de 13.5% din total locuri de munca vacante, urmate de cele de
muncitori necalificati in agricultura si constructii cu un procent de 20,16%
din total locuri de munca vacante.
Locurile de muncă
vacante declarate de angajatori în anul
2012 în conformitate cu prevederile Legii Nr.76/2002 cu modificările
şi completările ulterioare, au înregistrat o usoara crestere fata de
anul 2011 (5171 locuri de munca in 2012,
4666 locuri de munca in 2011, 5712 locuri de muncă vacante
declarate în 2010, faţă de 3914 locuri de muncă vacante
declarate în 2009).
În anul 2012 numărul
locurilor de muncă declarate în mod repetat de angajatori din cauză
că nu puteau fi ocupate, a scăzut, ponderea acestora era în anul
2012-7,12%, in anul 2011 de 7,50% si 7,80% in anul 2010, faţă de
12,60% în anul 2009, aceasta dovedind şi faptul că, persoanele în
căutarea unui loc de muncă (mai numeroase) au acceptat ocuparea mai
uşor.
Principalele domenii de
activitate, în care s-a înregistrat un număr semnificativ de locuri de
muncă vacante, luna decembrie 2012, a fost în:
- fabricarea altor
articole de îmbrăcăminte, confectii (14);
- comerţ cu
amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de
produse alimentare (25).
Scăderea
numărului de locuri de muncă se justifică pe fondul crizei ca
urmare a restrângerii diverselor activităţi economice şi a
limitării ofertelor din partea angajatorilor pe piaţa muncii. Aceasta
arată că şi oportunităţile de angajare a persoanelor
aflate în căutarea unui loc de muncă, înregistrate la agenţiile
teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă sunt mai mici, numărul de angajări realizate din rândul
şomerilor a crescut usor fata de anul 2011 fiind de 3616 persoane in 2012, aceasta datorandu-se si
crizei economice si a faptului ca Harghita are o populaţie predominat
rurală (56,14%), ocuparea în agricultură este mai mica decât media
naţională (peste 28% potrivit balantei fortei de munca), in
depresiunile intramontane se inregistreaza frecvent inversiuni de temperatura,
aerul rece putand stationa aici perioade indelungate. De altfel, localitatea
Joseni (jud. Harghita) este cunoscuta drept polul frigului din Romania. Cel mai
puternic impact al somajului se regaseste in orasele monoindustriale axate pe
prelucrarea metalelor si in localitatile din zonele miniere.
În graficul de mai jos se observă evoluţia numărului de şomeri angajati pe perioada anului 2010-2012.
CAPITOLUL
III. REALIZAREA
OBIECTIVELOR PROGRAMULUI PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ŞI ALE
PLANULUI DE FORMARE PROFESIONALĂ ÎN
ANUL 2012
III.1.
Rezultatele
implementării Programului de ocupare a forţei de muncă în anul
2012
Obiectivul general al Programului pentru ocuparea forţei de muncă în anul 2011, a fost încadrarea în muncă a cel puţin 4600 persoane, . până la 31.12.2012 fiind încadraţi 3737 persoane.
La măsurile realizate depăşirea de program a fost de maxim 333%.
Programul de ocupare a forţei de muncă s-a
realizat după cum urmează:
- cursuri de formare profesională, program pentru 2012 -255 de persoane încadrate, realizat la 12 luni 343 persoane încadrate;
- alocaţii pentru şomeri care se încadrează înainte de expirarea şomajului din total program pentru 2012 de 550 de şomeri, la 12 luni s-a realizat 431;
- încadrarea şomerilor peste 45 de ani sau întreţinători unici de familie, s-au încadrat 479 persoane, din total programat pentru anul 2012 de 400 şomeri;
- încadrarea absolvenţilor din instituţii de învăţământ s-a incadrat 252 persoane, din 180 programaţi pe total an 2012;
- încadrarea prin stimularea mobilităţii forţei de muncă programaţi pentru anul 2012 - 25 persoane, realizat la 12 luni - 29 persoane;
- încadrarea persoanelor cu handicap prin subventionarea locului de munca, programat pentru anul 2012 - 5, realizat la 12 luni – 7 persoane s-au incadrat.
Pe grupuri ţintă, este remarcat numărul redus de şomeri de etnie romă încadraţi în muncă doar 41 la 31.12.2012 din 2540 aflati in evidentele AJOFM Harghita, cauzele principale fiind:
- nivel redus de pregătire şcolară şi profesională;
- în cazul unora dintre comunităţi lispa mijloacelor de transport în comun ( mai ales in comunitatile din jurul orasului Cristuru Secuiesc);
- lipsa culturii muncii.
III.2 Măsuri de stimulare a
ocupării cu finanţare din bugetul asigurărilor pentru şomaj
III.2.1 Informare şi consiliere
profesională
Serviciile de informare
şi consiliere profesională au un rol esenţial în
activitatea desfăşurată de serviciile publice de ocupare,
de calitatea acestora depinzând în mare măsură rezultatele
aplicării celorlalte tipuri de servicii de stimulare a ocupării, în
special formarea profesională.
Pe parcursul anului 2012
au beneficiat de servicii de informare şi consiliere profesională,
oferite prin intermediul agenţiilor teritoriale 22.612 persoane aflate în
căutarea unui loc de muncă, dintre care: 21.638 persoane nou
înregistrate şi 974 persoane care au mai beneficat de aceasta masura de
mai multe ori. Dintre persoanele nou înregistrate informate şi consiliate
prin AJOFM Harghita şi prin furnizori externi 54,13 % au fost
bărbaţi şi 45,87 % femei.
Analizând activitatea de
informare şi consiliere, la nivel judetean, se constată o scadere a
numărului beneficiarilor în anul 2012, comparativ cu anul 2010 si 2011.
Ca urmare a
participării la serviciile de informare şi consiliere profesională, 931 persoane au fost
cuprinse la cursuri de formare profesională, 11 persoane au beneficiat de
servicii de consultanţă pentru iniţierea unei afaceri. Au fost
angajate exclusiv prin serviciile de consiliere şi orientare
profesională 746 persoane, ceea ce reprezintă 19,96 % din totalul
persoanelor ocupate prin programul de ocupare.
Prin implementarea
programului „De la şcoală, la viaţă profesională, spre
carieră”, în cadrul căruia au fost desfăşurate 15
şedinţe de informare şi consiliere individuale si de grup,
s-a urmărit creşterea şanselor de ocupare prin activitatea de
informare şi orientare profesională a elevilor din anii terminali ai
învăţământului preuniversitar, viitori absolvenţi.
Pe parcursul anului 2012
au beneficiat de servicii de consiliere profesională 15.990 persoane din
grupul cu nevoi speciale( someri de lunga durata , din mediul rural,romi ,
persoane cu dizabilitati etc. ) .
III.2.2 Formare profesionala
Prin Planul Judetean de
Formare Profesională in anul 2012 Agenţia Judeteana pentru Ocuparea
Forţei de Muncă Harghita şi-a propus cuprinderea în programe de
formare profesională a unui număr de 1260 persoane. Cele 1260
persoane beneficiare de servicii de formare profesională gratuite,
prevăzute în plan, sunt şomeri aflaţi în evidenţele
agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă.
Pe parcursul anului 2012,
în programele de formare profesională organizate de catre agenţie, au
fost cuprinse 937 persoane, din care toti sunt şomeri.
Comparând datele
prevăzute în plan cu cele realizate, se poate observa că:
Planul anual de formare
profesională s-a realizat în proporţie de 74 %;
În ceea ce priveşte
rata de plasare în muncă, aceasta a fost de aproximativ 31 % la 6 luni
şi aproximativ 20 % la 12 luni, de la data susţinerii examenului de
absolvire.
Structurarea Planului de
formare profesională pe grupuri dezavantajate a fost fundamentată de
agenţie pe baza unor analize
socio-economice realizate la nivel local, care au avut în vedere şi
reprezentativitatea grupurilor vulnerabile (număr comunităţi de
romi, număr persoane cu handicap care îndeplinesc condiţiile legale
de acces la programe de formare profesională, număr persoane din
mediul rural, etc.). Şi în anul 2012 Agenţia Judeteana pentru
Ocuparea Forţei de Muncă Harghita a acordat o atenţie
deosebită persoanelor din mediul rural şi persoanelor aparţinând
unor grupuri dezavantajate pe piaţa muncii. Astfel, 71 % dintre
cursanţi au fost femei (667 femei), 495 persoane au fost din mediul rural,
25 persoane din rândul etnicilor romi.
Cele mai multe persoane au fost cuprinse în cursurile derulate
prin intermediul furnizorilor autorizaţi de formare profesională, cu
care agenţia pentru ocuparea forţei de muncă a încheiat
contracte, au fost cuprinse în cursuri de formare profesională 467
persoane (din care toate persoanele sunt din rândul şomerilor), iar restul
au participat la cursuri organizate in colaborare cu CRFPA Brasov, Dolj si
Mures .
Structura numărului
persoanelor cuprinse în cursuri de formare profesională, pe tipuri de
organizatori, este prezentată în graficul următor:
Din cele 937 persoane din
rândul şomerilor cuprinşi la cursuri în anul 2012, au absolvit 576 persoane reprezentând 61 %
din cursanţi, din care s-au încadrat 154
persoane, multe programe aflându-se încă în derulare şi în
anul 2013.
Cele mai multe
opţiuni exprimate de persoanele din rândul şomerilor au fost pentru
programele de formare profesională din sectoarele:
EXEMPLU:
Comerţ (lucrător
în comerţ –5 programe, comerciant vanzator 1 program);
Turism, hoteluri, restaurante (bucatar
-3 programe, ospatar-3 programe, camerista hotel-3programe, receptioner
hotel-1program);
Construcţii (finisor lacatus –3 programe, dulgher – 1 program , montator gips carton – 1 program, tamplar universal-1 program, zidar rosar-1 program).
III.2.3. Stimularea încadrării în
muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ
Stimularea încadrării în
muncă a absolvenţilor a îmbrăcat, începând cu anul 2007, noi valenţe, aceasta vizând ambele
segmente ale pieţei muncii: angajator şi absolvent.
Subvenţiile acordate
angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor de
învăţământ, diferenţiate în funcţie de nivelul
studiilor absolvite de cel angajat, au avut
un aport important la ocuparea tinerilor înregistraţi în
evidenţele agenţiei.
Utilizarea tuturor mijloacelor de
informare în masă cu privire la măsurile active destinate tinerilor,
informarea şi consilierea privind cariera elevilor din anii terminali de
studii, bursa locurilor de muncă destinată absolvenţilor a
făcut posibilă angajarea a 598 absolvenţi, după cum
urmează:
252 absolvenţi (42,14 %) prin
încheierea de contracte individuale de muncă pe perioadă
nedeterminată, prin subvenţionarea locului de muncă;
346 (57,86 %) absolvenţi prin
încheierea de contracte individuale de muncă, dar fără
subvenţionarea locului de muncă.
Din cei 252 absolvenţi
angajaţi prin măsura de subvenţionare a locului de muncă, 8
sunt absolvenţi ai ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de arte
si meserii , 144 sunt absolvenţi de învăţământ liceal sau
postliceal şi 100 sunt absolvenţi de învăţământ
superior.
O contribuţie importantă
la încadrarea în muncă a absolvenţilor a fost organizarea, la nivel
naţional, a Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi, în
lunile septembrie ai fiecarui an .
În anul 2012, au beneficiat de prime neimpozabile de încadrare acordate
din bugetul asigurărilor pentru şomaj, 147 absolvenţi de
învăţământ care s-au încadrat pentru o perioadă mai mare de 12 luni.
III.2.4. Acordarea de credite în
condiţii avantajoase
Măsura de stimulare a ocupării
prin acordarea de credite din bugetul asigurărilor pentru şomaj
şi-a pierdut treptat din atractivitate, din cauza evoluţiei de pe
piaţa dobânzilor bancare, precum şi a condiţiilor impuse legate
de angajarea şomerilor. Prin
acordarea creditelor cu dobândă avantajoasă în
scopul creării de noi locuri de muncă, nu am
acordat credite in anul 2012 si nici in anul 2011.
III.2.5. Încadrarea în muncă a şomerilor înainte
de expirarea perioadei de indemnizare
În scopul prevenirii şomajului
de lungă durată şi stimulării şomerilor de a se
încadra în muncă înainte de expirarea perioadei de indemnizare, s-au
asigurat resursele financiare necesare acordării de alocaţii pentru 431
şomeri, din care 198 femei.
Structura pe grupe de vârstă a
persoanelor beneficiare de alocaţii
pentru încadrarea înainte de expirarea indemnizaţiei de şomaj se prezintă
astfel:
33 persoane au vârsta mai mică de 25 ani;
116 persoane au vârsta
cuprinsă între 25-35 ani;
143 persoane au vârsta
cuprinsă între 35-45 ani;
139 persoane au vârsta de peste 45 ani, din care 82 sunt persoane peste
50 ani.
Această măsură s-a
dovedit, ca şi în anii precedenţi, mai eficientă la persoanele
aparţinând grupelor de vârstă
peste 35 de ani, acestea fiind mai interesate să se angajeze cât
mai repede după identificarea unui loc de muncă.
III.2.6. Încadrarea în muncă a persoanelor
cu vârsta de peste 45 ani sau şomeri unici susţinători ai
familiilor monoparentale
Şomajul în rândul persoanelor
cu vârsta de peste 45 ani sau şomeri unici susţinători ai
familiilor monoparentale continuă să constituie una din problemele
pieţei forţei de muncă.
În anul 2012 au fost încadrate în
muncă 1749 persoane cu vârsta de peste 45 ani sau şomeri unici
întreţinători de familie, din care 479 persoane prin acordarea de
subvenţii angajatorilor care încadrează persoane din aceste categorii
(457 cu vârsta de peste 45 ani şi 22 şomeri unici
susţinători ai familiilor monoparentale).
III.2.7. Încadrarea în
muncă prin stimularea mobilităţii forţei de muncă
Mobilitatea geografică este
stimulată prin acordarea de prime de încadrare sau de instalare, după
caz. Limitată ca rezultat, măsura poate fi o soluţie pentru
acoperirea deficitelor de forţă de muncă din anumite zone,
regiuni şi sectoare de activitate.
Stimularea mobilităţii
geografice privită din perspectiva ocupării unui loc de muncă nu
a produs efecte spectaculoase. Mentalitatea înrădăcinării în
locul de naştere, coroborată cu salarii relativ mici şi
aspectele legate de obţinerea unei locuinţe pentru sine şi
familie, reprezintă numai câteva dintre motivele pentru care această
măsură are eficienţă redusă.
Cu toate că, potrivit
programului, se estimase ocuparea unui număr de 25 persoane, 29 persoane
au fost ocupate în muncă prin
acordarea de prime de mobilitate, balanţa înclinându-se în favoarea celor
care şi-au schimbat domiciliul, astfel: 8 persoane ca urmare a
încadrării într-o localitate situată la o distanţă mai mare
de 50 km de localitatea unde au avut domiciliul, iar 21 persoane care, ca
urmare a angajării lor, şi-au schimbat domiciliul.
Din punct de vedere al vârstei,
măsura a avut un efect mai mare asupra categoriei de vârstă între 25
– 35 ani, beneficiarii acestei măsuri active grupându-se după cum
urmează:
- 8 persoane au vârsta sub 25 ani;
- 17 persoane au vârsta cuprinsă
între 25 şi 35 ani;
- 2 persoane au vârsta cuprinsă
între 35 şi 45 ani;
- 2 persoane au vârsta peste 45 ani,
din care 0 sunt persoane peste 50 ani.
III.2.8. Încadrarea
în muncă a persoanelor cu handicap
Prin aplicarea complexului de măsuri active prevăzute pentru
promovarea includerii sociale a persoanelor cu handicap apte de muncă, s-a
reuşit încadrarea în muncă a 12 persoane, din care 7 persoane prin
măsura de acordare de subvenţii angajatorilor.
III.2.9. Acordarea
serviciilor de asistenţă şi consultanţă pentru
începerea unei activităţi independente
În contextul politicii de încurajare
a aşa intitulatei auto - ocupări, respectiv de a sprijini
activităţile antreprenoriale ale asiguraţilor în sistem,
agenţia a acţionat prin efort propriu şi prin intermediul
furnizorilor de servicii specializate, în direcţia oferirii de servicii de
asistenţă şi consultanţă gratuită pentru
iniţierea de către şomeri a unei activităţi pe cont
propriu.
În anul 2012, aceste servicii au fost accesate, la
solicitare, de 37 persoane.
Numărul celor care au
reuşit să demareze o activitate sau afacere pe cont propriu ca urmare
a serviciilor de consultanţă şi asistenţă pentru
începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei
afaceri, a fost de 11 persoane, din care 5 sunt femei. Practic in lipsa
personalului calificat si disponibil pentru acordarea unor astfel de servicii,
AJOFM Harghita a procedat an de an la externalizarea acestor servicii pe trei
loturi zonale, fiind in acest fel asigurata o acoperire a teritoriului mai
aproape de necesitatile clientilor. Trebuie spus ca totusi aceasta activitate a
fost afectata (comparativ cu 2007-2008) de consecintele crizei financiare si a
masurilor fiscale pentru largirea bazei de impozitare luate de MF.
Au intrat la mediere 14963
de persoane din care 7021 de femei, prin aceste servicii de mediere au fost încadrate în muncă 3598
persoane, din care 2236 persoane cu contract de muncă pe perioadă
nedeterminată iar 1362 pe perioadă determinată.
Activitatea de mediere a
muncii a fost susţinută în mod
evident şi de organizarea burselor locurilor de muncă.
În afara celor două
burse generale au fost organizate burse speciale pentru romi şi pentru
tinerii care au părăsit sistemul de protecţie a copilului. La
nivel local au fost organizate, la cererea
pieţei, burse pentru: femei, diverse meserii (confecţioneri în
textile, sticlari, funcţionari publici, constructori, marochineri,
lucrători în comerţ, asistent medical, prelucrător lemn) şi
sectoare de activitate, disponibilizaţi colectiv, persoane cu handicap.
Prin intermediul burselor locurilor de muncă organizate în anul 2012,
au fost ocupate 68 persoane, după cum urmează :
o
54 persoane
o
14 persoane
III.3.
Acompaniament social personalizat acordat tinerilor supuşi
riscului marginalizării sociale
În anul 2012, pentru asigurarea
acompaniamentului social personalizat prevăzut de Legea nr.116/2002 privind
prevenirea şi combaterea marginalizării sociale au fost încheiate 46
contracte de solidaritate şi au fost identificaţi 36 angajatori de
inserţie.
Pe
parcursul anului 2012 au fost mediate şi consiliate profesional 56
persoane din rândul categoriilor de tineri supuşi riscului
marginalizării.
Au fost încadrate în muncă 47 persoane,
astfel: 2 tineri proveniţi din
centrele de plasament şi centrele de primire a copilului din cadrul
serviciilor publice specializate şi al organismelor private autorizate în domeniul
protecţiei copilului (4,25%), 4 tineri singuri cu copii în
întreţinere (8,51%), 28 tineri familişti cu copii în întreţinere
(59,57%), 11 tineri familişti fără copii în întreţinere (23,4%),
2 tineri din alte categorii de tineri aflati in dificultate(4,25%).
III.4.
Incadrarea elevilor si studentilor pe perioada vacantelor
Stimularea încadrării
în muncă a elevilor si studentilor pe perioada vacantelor a îmbrăcat,
începând cu anul 2007, noi valenţe,
aceasta vizând ambele segmente ale pieţei muncii: angajator şi
absolvent.
Subvenţiile acordate
angajatorilor pentru încadrarea în muncă a elevilor si studentilor, au
avut un aport important la ocuparea
tinerilor pe perioada vacantelor.
In anul 2011 au beneficiat de
aceasta masura 115 de elevi si studenti, din care 104 elevi, din care 42.3% au
fost de sex feminin si 11 studenti , acestia au fost toti de sex feminin.
III.5. Măsuri de
prevenire a şomajului
Măsurile de prevenire a şomajului,
constând în principal în oferirea serviciilor de preconcediere persoanelor
ameninţate de riscul de a deveni şomeri fie ca urmare a
restructurărilor unor activităţi economice, fie datorită
unor cauze personale, au constituit o prioritate a agenţiilor teritoriale,
deşi numărul persoanelor disponibilizate colectiv nu a fost de
amploarea celui înregistrat la sfârşitul anilor ‘90 şi începutul
anilor 2000 chiar şi pe fondul manifestării crizei economico
financiare mondiale.
Pentru realizarea
serviciilor de preconcediere au fost utilizate instrumentele prevăzute în
actele normative în vigoare.
Serviciile de
preconcediere sunt acele servicii oferite de catre agenţiile judeţene
pentru ocuparea forţei de muncă, prin care cei disponibilizaţi
sunt ajutaţi sa se integreze pe piaţa muncii. De aceste servicii
beneficiază nu numai persoanele vizate sa-şi piardă locul de
muncă, ci si persoanele fără loc de muncă şi care
solicită aceste servicii.
În cadrul serviciilor
de preconcediere se efectuează sondarea opiniei salariaţilor
disponibilizaţi, prin completarea unor chestionare, conform metodologiei
stabilite. Astfel, au fost completate 305
chestionare. Din aceste chestionare, a rezultat faptul că 128 persoane doresc să ocupe un loc de
muncă, 46 persoane au optat pentru înscrierea la cursurile de formare profesională, iar 1 persoană doreşte
să-şi deschidă o
activitate pe cont propriu.
Un indicator important
în cadrul serviciilor de preconcediere îl constituie plasarea pe locurile de
muncă vacante existente pe plan local şi instruirea în
modalitaţi de căutare a unui loc de muncă.
Din totalul persoanelor asistate (425 persoane), au fost instruite în căutarea unui loc de muncă 376 ,
iar 49 persoane au fost
îndrumate spre diferite măsuri de
stimulare a ocupării.
Din monitorizarea
indicatorilor de preconcediere, rezultă că numărul persoanelor încadrate în termen de 30 de zile
de la disponibilizare este de 1
persoane, iar a celor cuprinse
în cursuri de calificare este de 5 persoane.
CAPITOLUL IV
REALIZAREA INDICATORILOR DE PERFORMANTA PREVĂZUŢI PENTRU ANUL 2012
Prin implementarea, în anul
2012, a măsurilor active cuprinse în Programul pentru ocuparea forţei
de muncă şi a altor acţiuni menite să contribuie la
realizarea acestora, nivelul realizării indicatorilor de
performanţă, stabiliţi prin Contractul – angajament încheiat
între Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Harghita şi
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, se
prezintă astfel:
TOTAL PUNCTAJ LUNA
INDICATORI
10 8,70
În anul 2012, AJOFM
Harghita şi-a atins obiectivele stabilite în Contractul de
Performanţă Managerială încheiat cu ANOFM, din pachetul de 12
indicatori de performanţă, 5 nu au fost realizaţi, aşa cum
este evidenţiat în tabel.
Indicatorul care prezintă cel mai mare decalaj faţă de
nivelul programat este „ Gradul de ocupare a tuturor persoanelor din evidenta
AJOFM aflate in cautarea de loc de munca ”.
In
contextul unor continue restrangeri a personalului in perioada 2009-2011 de la 41 la 37,
combinat cu o crestere a numarului de someri de la 9196 decembrie 2011 la 10567
someri la 31.12.2012, totusi agentia,
care
şi-a desfăşurat activitatea influenţată direct de efectele crizei economico-financiare, chiar
şi în condiţiile diminuării numărului de personal,
şi-a atins obiectivele stabilite pentru perioada 2011-2012 de analiza,
desfăşurând o activitate eficientă.
V.1. Plasarea cetăţenilor români
în străinătate
V.1.1.Reteaua EURES
AJOFM Harghita, în calitate de serviciu public de ocupare, este membru al reţelei EURES din anul 2007. EURES, reţeaua de cooperare între serviciile publice de ocupare europene şi alţi parteneri implicaţi pe piaţa muncii (sindicatele şi organizaţiile patronale), coordonată de Comisia Europeană, are ca principal obiectiv facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul Spaţiului Economic European şi Elveţia. Atingerea acestui obiectiv se realizează prin transparenţa informaţiilor referitoare la locurile de muncă vacante precum şi la condiţiile de muncă şi de viaţă din statele SEE, transparenţă realizată atât prin componenta umană a reţelei (consilierii EURES) cât şi prin componenta tehnică (portalul european EURES al locurilor de muncă vacante).
·
În anul 2012, 213 persoane aflate în căutarea
unui loc de muncă în state europene
s-au adresat consilierului EURES (prin audienţă, e-mail sau
telefonic) pentru găsirea unui loc de muncă în diverse state europene.
Numărul acestor persoane a crescut semnificativ în anul 2011
faţă de anul 2011, cu 125 persoane (de la 88 persoane la 213
persoane), ceea ce reflectă interesul ridicat al acestora cu privire la
găsirea unui loc de muncă în diverse state UE/SEE prin intermediul
serviciilor EURES. Cele mai solicitate ţări ca destinaţie de
muncă ale căutătorilor de locuri de muncă au fost Spania,
, Danemarca, Germania, Marea Britanie.
Din
punct de vedere al nivelului de instruire, aproape jumătate dintre
solicitanţii de loc de muncă în statele europene (43,66% din
numărul total) au pregătire primară, gimnazială şi
profesională.
Persoanele cu nivel de instruire liceal
şi postliceal deţin o pondere de 52,58% iar cei cu nivel de instruire
universitar de 3,75% din numărul total al solicitanţilor. Din cele
213 de persoane 42,72% au varsta cuprinsa intre 26-35 de ani, urmati de cei
cuprinsi intre 36-45 ani cu o pondere de 24,88%. Solicitările lor au fost orientate cu
preponderenţă pentru locuri de munca în agricultură,
construcţii, industria prelucrătoare, industria hotelieră,
industria alimentară etc..
Din activitatea
desfăşurată a rezultat că principalele obstacole în calea
mobilităţii lucrătorilor români în spaţiul european sunt
necunoaşterea limbii străine de circulaţie europeană
solicitată de angajator şi insuficienta informare a persoanelor în
căutarea unui loc de muncă în altă ţară
europeană asupra condiţiilor
de muncă şi de viaţă din statul respectiv.
În acest context,
serviciile de informare, consiliere şi mediere oferite de reţeaua
EURES sunt foarte importante în prevenirea fenomenului migraţiei ilegale
şi, mai ales, în gestionarea migraţiei legale.
Pe site-ul ANOFM la secţiunea munca în străinătate (www.muncainstrainate.anofm.ro) au fost postate un număr de mai multe materiale informative de interes general pentru cetăţenii români care lucrează în străinătate şi nu numai.
Pentru a veni în sprijinirea lucrătorilor români care şi-au ales un loc de muncă în străinătate s-a colaborat cu misiunile diplomatice ale României din străinătate, precum şi cu instituţii din România, respectiv Inspecţia Muncii, Inspectoratul General al Poliţiei Române etc.
CAPITOLUL VI. COORDONAREA SISTEMELOR DE SECURITATE
SOCIALĂ
În anul 2012, AJOFM Harghita a
primit de la instituţii competente din alte State membre UE sau de la
persoane fizice interesate un număr de 25 cereri pentru eliberarea formularelor europene E 301 în vederea
certificării perioadele de asigurare realizate în sistemul
asigurărilor pentru şomaj din România. Ca urmare a acestor
solicitări, au fost eliberate de către agenţia judeţeana 25
formulare E 301, dintre care cele mai multe au fost emise pentru Ungaria -14
Italia –6 , Spania - 3 Austria-2 . De asemenea, agenţia judeţeana a
emis 1 formular E 302 prin care se certifică informaţii referitoare
la veniturile membrilor de familie cu domiciliul în România ai şomerilor
indemnizaţi în alte state membre. Acesta a fost eliberate la cererea
instituţiilor competente din Spania.
Mult
mai puţine cazuri, respectiv 1, s-au înregistrat în ceea ce priveşte
cererile pentru acordarea prestaţiei de şomaj în România, prin luarea
în considerare a perioadelor de asigurare pentru şomaj realizate în alte
State membre, atestate pe baza formularelor E 301 emise de intituţiile
competente din aceste state.
În
ceea ce priveşte menţinerea dreptului la prestaţii de şomaj
pe perioada în care şomeri ai altui stat membru îşi căută
un loc de muncă în România, în anul 2011 s-au înregistrat un singur caz de export al prestaţiilor în
condiţiile prevăzute de Regulamentul CE 1408/71. Totodată, la nivelul agenţiei
judeţene, nu s-au înregistrat
solicitări privind exportul prestaţiei de şomaj din
România în alte state membre.
CAPITOLUL
VII. PROIECTE
ALE AGENŢIEI JUDETENE PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ HARGHITA
FINANŢATE DIN FONDURI EXTERNE
Agenţia Judeteana
pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita are ca atribuţie expres
prezentată în art.6 alin.1 lit.b din Legea de organizare şi
funcţionare nr.202/2006, aceea de a asigura „implementarea programelor
destinate dezvoltării resurselor umane finanţate din fonduri ale
Uniunii Europene”. Această atribuţie este întărită de
faptul că, în Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 Serviciului Public de Ocupare din România îi este dedicată
o axă specială care are ca obiective modernizarea şi
întărirea capacităţii sale instituţionale.
Aceste
considerente au făcut ca factorii responsabili din AJOFM Harghita şi
specialiştii din compartimentele funcţionale ale acestei
instituţii să se preocupe de identificarea domeniilor şi
aspectelor în care se simte nevoia unui progres şi să elaboreze
proiecte sustenabile pentru a răspunde unor nevoi ardente.
AJOFM Harghita in anul 2012 a avut în
implementare 5 proiecte (2 strategice), din care intr-unul am fost solicitanti,
iar in 4 parteneri.
Din cele 5 proiecte avute în
implementare de AJOFM în anul 2012, au fost finalizate 3 contracte de
finanţare, 2 proiecte continuând implementarea şi în anul 2013.
Proiecte aflate în
implementare, finanţate din POS DRU
vizează:
-
Formarea profesionala a
somerilor inclusiv prin implementarea de metode noi de mediere si e-learning –
Program Integrator de Formarea a Adultilor Necalificati – solicitant –
Strategic – in curs de implementare – dmi 5.1.
o Externalizarea partiala a serviciilor de management
o Achiztiiile de echipamente, licente, bunuri
o Inceperea activitatii de mediere, informare si consiliere profesionala
si de formare profesionala: 15 cursuri;
-
Cresterea gradului de ocupare
in randul somerilor de lunga durata , persoanelor aflate in cautarea unui loc
de munca si a femeilor prin oferirea de servicii integrate compuse din
informare si consiliere , formare profesionala si medierea muncii – INCOFOP si
femei Competente – Femei active pe piata muncii – partener , solicitantul fiind
CRFPA Dolj – strategice – in implemetare dmi 5.1. si 6.3
o Activitati de informare si consiliere profesionala
o Activitati de formare profesionala: 8 (4+4) Cursuri cu 112 (56+56)
participanti
-
Cresterea gradului de
ocupare somerilor tineri de lunga durata
si a somerilor de lunga durata prin aplicarea de servicii integrate de mediere,
consiliere si formare profesioanala – Priveste inainte – Tu decizi – grant –
partener – in curs de implementare – dmi
5.1.
o Activitati de informare si consiliere profesionala
o Activitati de mediere a muncii
o Activitati de formare profesionala 2 cursuri cu 30 participanti
-
Cresterea graduui de
ocupare a somerilor tineri, femeilor si somerilor de lunga durata prin formare
in turismul alternative – ALTERTOUR – partener , solicitant fiind AJOFM Olt –
strategic –in curs de derulare – dmi 5.1.
o Activitati de medierea muncii si de informare si consiliere profesionala
o Activitati de formare profesionala : 3 cursuri cu 85 participanti
Au fost efectuate cheltuieli totale de 4.763.217 Ron, fiind rambursata o
suma totala de 3.405.326 Ron.
CAPITOLUL
VIII. BUGETUL ASIGURĂRILOR
PENTRU ŞOMAJ
Volumul veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru
şomaj, precum şi structura acestora, pe capitole şi subcapitole
la venituri şi pe destinaţii la cheltuieli, au fost aprobate prin
Legea nr. 294/2011 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012,
fiind modificata ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 14/2012, respectiv prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 62/2012 privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale
de stat pe anul 2012.
În forma sa definitivă, bugetul a prevăzut un volum al
veniturilor în valoare de 29.290 mii lei, cu 4,56 puncte procentuale mai mic decât cele
realizate în anul precedent, iar pentru cheltuieli suma de 37.218,70 mii lei,
cu 24,44 puncte procentuale sub nivelul
celor realizate în anul precedent, stabilindu-se astfel ca, la încheierea
exerciţiului financiar 2012, rezultatul acestuia să se concretizeze
într-un deficit în valoare de 7.928,70 mii lei..
VIII.1. Execuţia bugetului
asigurărilor pentru şomaj
Execuţia bugetară, faţă de prevederile definitive,
stabilite prin bugetul rectificat, se prezenta, la data de 31.12.2012, astfel:
-lei-
Indicator |
Program |
Realizat |
% |
Venituri |
29.290.000 |
13.618.927 |
46,49 |
Cheltuieli |
37.218.700 |
36.990.873 |
99,38 |
Excedent (+) / Deficit (-) |
-7.928.700 |
-23.371.946 |
-166,08 |
Bugetul, în ultima sa formă, a prezentat un volum al veniturilor
care a fost mai mic decât cel prevăzut iniţial. Cheltuielile, de
asemenea, au atins nivelul de 99,38% faţă de cel programat, fapt ce a
condus la un deficit de 0,023 mld lei, cu 33,92% mai mare decât cel
anticipat.
Putem afirma astfel că, în general, procesul bugetar în domeniul
asigurărilor pentru şomaj s-a înscris în coordonatele unei
abordări realiste, în concordanţă cu contextul macroeconomic
şi cu priorităţile Guvernului privind: menţinerea
deficitului de cont curent în limite sustenabile; consolidarea veniturilor
bugetare în vederea asigurării resurselor financiare necesare susţinerii
angajamentelor de cheltuieli cu care România urmează să se confrunte
în anii care urmează; stimularea creşterii durabile şi
asigurarea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale
şi de coeziune.
Trebuie menţionat că în anul 2012, potrivit legii bugetare
anuale, nivelul contribuţiilor sociale la bugetul asigurărilor pentru
şomaj a fost stabilit la 0.5% pentru contribuţia datorată de
angajatori şi persoanele juridice şi fizice asimilate acestora, 0.5%
pentru cea datorată de salariaţi şi 1% pentru cea datorată
de persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru şomaj.
În transpunere grafică, execuţia bugetară la data de
31.12.2012 se prezintă după cum urmează:
Pe fondul celor prezentate, se constată că bugetul
asigurărilor pentru şomaj a întâmpinat dificultăţi privind
capacitatea sa de a asigura resursele necesare finanţării în bune
condiţii a tuturor activităţilor prevăzute în programele de
ocupare şi de formare profesională, precum şi pe cele de
funcţionare a sistemului şi de gestionare a fondului, putându-se
finanţa doar obligatiile majore si cu maxima economie la titlul „Bunuri si
servicii”.
VIII.2. Cheltuielile bugetului
asigurărilor pentru şomaj
Aşa
cum s-a menţionat, cheltuielile efectuate în anul 2012, din bugetul
asigurărilor pentru şomaj, s-au situat sub nivelul celor
prevăzute în urma rectificării bugetare. Astfel, din suma
alocată, respectiv 37.218.000 lei, cheltuiala efectivă a
reprezentat 99,38 %, adică 36.990.873
lei.
Aceasta execuţie bugetară s-a realizat, prin estimarea volumului
programat al cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj, a
semnificat o restrângere a resurselor alocate si s-a datorat cresterii
substanţiale a numărului de beneficiari ai măsurilor de
protecţie socială, în principal, pe seama cresterii numărului
şomerilor indemnizaţi
faţă de anul anterior, în anul 2012 fiind înregistrată o
puternica crestere a ratei a şomajului.
Cu
toate acestea în anul 2012, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, a
fost finanţat un întreg complex de măsuri active pentru ocuparea
forţei de muncă, prezentat în capitolele anterioare ale prezentului
raport.
Este
de menţionat că deşi, în valoare absolută, cheltuielile
pentru realizarea măsurilor active s-au menţinut, în anii 2003 – 2012,
la un nivel de aproape 10 ori mai mare decât în anul de bază al perioadei
de referinţă, ponderea acestora în PIB a înregistrat o curbă
uşor descendentă, cauzată de ritmul de creştere mai
accentuat al PIB-ului.
Pe ansamblu, situaţia cheltuielilor finanţate din bugetul
asigurărilor pentru şomaj, în vederea realizării măsurilor
active pentru ocuparea forţei de muncă, se prezintă astfel:
lei
Măsura activă |
Prevederea bugetară definitivă |
Execuţia bugetară la 31.12.2012 |
% |
Formare
profesională |
210.000 |
101.468 |
48,31 |
Stimularea
angajării absolvenţilor |
4.000.000 |
1.114.978 |
99,90 |
Stimularea
angajării înainte de expirarea perioadei de şomaj |
26.383 |
||
Stimularea
mobilităţii forţei de muncă |
78.000 |
||
Stimularea
angajării de şomeri aparţinând unor categorii defavorizate Plăţi
pentru stimularea absolventilor Plăţi
conform Legea 72/2007 Plăţi pt
pregătirea prof a absolventilor (art. 84) |
2.348.925 135.409 43.385 8.274 |
||
Programe pentru
ocuparea temporară a forţei de muncă |
- |
- |
- |
Măsuri active
pentru combaterea şomajului (consultanţă şi
asistenţă în carieră) |
18.720 |
18.720 |
100,00 |
Servicii de
preconcediere colectivă |
- |
- |
- |
Împrumuturi cu
dobândă avantajoasă pentru IMM-uri |
- |
- |
- |
Total |
4.228.720 |
4.116.542 |
97,34 |
Totodată, se constată că, potrivit noii clasificaţii
a indicatorilor privind bugetul asigurărilor pentru şomaj, conform
anexei nr. 4
Cu
toate acestea, la întocmirea contului de execuţie anual, în scopul
asigurării unei baze de comparaţie cu anii anteriori, s-a
menţinut, neoficial, vechea clasificaţie bugetară.
Faţă de cele deja
prezentate, situaţia sintetică a cheltuielilor finanţate în anul
2012, la nivelul întregului buget al asigurărilor pentru şomaj,
structurate pe capitole de cheltuieli, se prezintă după cum urmează:
Cap. |
Denumire indicator |
Programat - Lei - |
Execuţie An – Lei- |
% |
5004 |
Total cheltuieli |
37.218.700 |
36.990.488 |
99,38 |
6404 |
Cheltuielile fondului de garantare |
321.700 |
321.091 |
97,01 |
6504 |
Învăţământ |
210.000 |
104.468 |
48,31 |
6804 |
Asigurări şi asistenţă
socială |
30.218.096 |
30.218.096 |
100,0 |
8004 |
Acţiuni generale economice,
comerciale şi de muncă |
6.556.000 |
6.359.218 |
96,99 |
VIII.3. Excedentul
bugetului asigurărilor pentru şomaj
Exerciţiul
financiar al anului 2012 s-a încheiat cu un deficit de 23.654 mii lei, care au diminuat din
disponibilităţile băneşti provenind din anii anteriori.
CAPITOLUL IX. ACTIVITATEA
CONDUCERII SI COMPARTIMENTELOR FUNCTIONALE ALE AGENTIEI JUDETENE PENTRU
OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ HARGHITA
Agenţia
Judeteană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita, este
subordonată Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de
Muncă ca unitate cu personalitate juridica si este serviciu public
deconcentrat constituit la nivelul judetului Harghita.
Conducerea Agenţiei Judeţene pentru
Ocuparea Forţei de muncă Harghita este exercitată de directorul executiv şi de directorul
executiv adjunct, cu sprijinul Consiliul
Consultativ, constituit la nivelul judeţului Harghita.
În
anul 2012 membrii Consiliul Consultativ de pe lângă AJOFM Harghita s-au întrunit
de 12 ori în şedinţe
ordinare, în cadrul cărora au fost
informaţi cu privire la :
Membrii Consiliului
Consultativ au acordat sprijin conducerii AJOFM Harghita, în special, privind
diseminarea informaţiilor de interes pentru angajatori, dar şi pentru
persoanele în căutarea unui loc de muncă.
Directorul executiv al Agenţiei
Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă a asigurat ducerea la
îndeplinire a activităţilor, astfel încât să fie realizate
într-o măsură cât mai mare obiectivele propuse prin indicatorii de
performanţă, în condiţiile pieţei forţei de
muncă, la nivelul judeţului Harghita, cât şi a bugetului alocat
pentru măsurile active. Totodată s-a implicat în mod direct în
activităţile de implementare a proiectelor a căror solicitant
este Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă
Harghita şi a acordat sprijin şi consiliere pentru derularea
activităţilor de implementare a proiectelor în care agenţia este
partener.
A reprezentat instituţia în relaţia cu
presa scrisă, audio şi vizuală judeţeană şi
naţională.
În anul 2012
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă
şi-a desfăşurat activitatea cu un număr de 37 de
angajaţi repartizaţi la serviciile şi compartimentele agenţiei judeţene, a
agenţiilor locale şi a punctelor de lucru din localităţile
Miercurea-Ciuc, Odorheiu-Secuiesc, Bălan, Gheorgheni, Topliţa şi
Cristuru-Secuiesc.
În ceea ce urmează, vom prezenta
principalele acţiuni întreprinse, pe domenii de activitate ale
instituţiei:
- Analiza pieţei muncii şi programe de ocupare
S-a asigurat urmărirea evoluţiilor
şi tendinţelor şomajului înregistrat la nivel judetean pe zone
si localitati, pe diferitele structuri ale acestuia, acestea constituind baza stabilirii obiectivelor şi
elaborării programelor de măsuri pentru stimularea ocupării.
S-au elaborat, pe baza analizelor
făcute, programul anual de ocupare
a forţei de muncă pe
diferitele sale structuri pentru anul 2012.
S-au
monitorizat şi coordonat:
Au fost întocmite Raportul de activitate
pentru anul 2012, Bilanţul de ocupare pe anul 2012, rapoartele
trimestriale privind realizarea prevederilor contractului de
performanţă managerială încheiat cu ANOFM.
S-a asigurat
participarea activă la diferite proiecte şi seminarii
naţionale şi internaţionale care au avut ca obiect activitatea
de ocupare, precum şi în cadrul unor comisii înfiinţate la nivelul
altor instituţii.
-Formare Profesională
S-a urmărit implementarea, pe
parcursul anului 2012, a obiectivelor stabilite prin documentele programatice
în domeniul formării profesionale, obiectivele prevăzute în Strategia
pe termen scurt şi mediu pentru formare profesională continuă.
S-au monitorizat şi coordonat
următoarele activităţi:
- implementarea planului de formare profesională pentru anul 2012,
realizarea indicatorilor de performanţă pentru activitatea de formare
profesională şi informare şi consiliere, stabiliţi în
contractul angajament de performanţă managerială încheiat cu
ANOFM,
- activităţile
prevăzute prin protocoalele de colaborare/acorduri/ parteneriate încheiate
cu ceilalţi actori din domeniul informării şi consilierii
profesionale,
- implementarea obiectivelor
proiectului „Informare şi Consiliere privind Cariera”,
- implementarea programului “De
la şcoală la viaţa profesională, spre carieră” care
are ca scop prevenirea reducerii şomajului în rândul tinerilor,
- activitatea centrelor de consiliere profesională
şi a personalului aferent.
S-a asigurat
participarea activă la diferite proiecte şi seminarii
judetene, naţionale şi internaţionale care au avut ca obiect
activitatea de formare profesională şi cea de informare şi
consiliere profesională, precum şi în cadrul unor comisii, înfiinţate la nivelul altor
instituţii.
-
Managementul bazelor de date
S-a continuat derularea proiectului de externalizare a serviciilor
informatice ale
instituţiei, pentru care a fost semnat un contract cu un consorţiu
format din firmele austriece AMSBG & AMSBG Co Kg în data de 18.12.2008. Au fost efectuate mai multe modificări ale
aplicaţiei informatice, s-a realizat şi dezvoltat activitatea de call
center pentru sprijinul utilizatorilor din cadrul AJOFM, s-au parcurs mai multe
etape în implementarea modulului datawarehose pentru sistemul de management al
informaţiilor statistice.
-
Gestiunea bugetului asigurărilor pentru şomaj
S-a asigurat susţinerea financiară
a măsurilor de stimulare a ocupării şi plăţii
drepturilor băneşti ale şomerilor, precum şi a măsurilor de protecţie socială
specială, în cazul persoanelor disponibilizate în urma
concedierilor colective, inclusiv prin gestionarea fondului de garantare a
creanţelor salariale.
S-au asigurat resursele materiale şi
financiare necesare bunei funcţionări a activităţii la
toate nivelurile, judeţean şi local.
Anul bugetar 2012 a fost un an cu
constrângeri bugetare, având în vedere şi rectificările determinate
de evoluţiile bugetului consolidat din care face parte şi bugetul
asigurărilor pentru şomaj. Chiar şi în aceste condiţii, nu
s-au înregistrat disfuncţii majore în asigurarea resurselor pentru
realizarea obiectivelor în domeniul ocupării şi formării
profesionale a persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
- Resurse umane
şi salarizare
Pe parcursul anului 2012
s-a asigurat gestionarea resurselor umane la nivel judeţean prin întocmirea
organigramei Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de
Muncă Harghita a statelor de
personal şi a statelor de funcţii , aplicarea procedurilor privind
ocuparea prin transfer a unui post vacant pentru o funcţie publică de
execuţie şi organizarea
examenelor de promovare în clasă şi în gradul profesional pentru
funcţionarii publici din cadrul instituţiei care îndeplineau
condiţiile prevăzute de lege, evaluarea performanţelor
profesionale individuale ale funcţionarilor publici.
S-au
întocmit şi fundamentat cheltuielile de personal şi au fost puse în
aplicare prevederile legale în vigoare pentru salarizarea funcţionarilor
publici din cadrul instituţiei.
S-a
asigurat participarea responsabilului de resurse umane la instruirea
periodică organizată de ANOFM pe probleme de resurse umane şi la
instruire organizată prin ANFP în cadrul unui proiect din fonduri
structurale.
Deasemenea
s-a asigurat participarea funcţionarilor publici din cadrul AJOFM Harghita
la instruiri pe teme diverse cu privire la ocuparea forţei de muncă,
piaţa muncii, management, managementul calităţii organizate prin
proiectele implementate de ANOFM şi de CNFPPP Râşnov, dintre care
numărul cel mai mare de participanţi a fost după cum urmează la :
- Cursuri în
cadrul proiectului RATIO L3 – 32 de persoane (e-learning)
- Module de
cursuri de comunicare, în cadrul proiectului
« Comunicare personalizată cu grupurile ţintă ale
SPO » 9 persoane
- Cursuri
accesate on line (e-learning) în cadrul proiectului « ICAR » - 24 de persoane
- Cursuri în cadrul
proiectului « PACSPO » - 16 persoane
- Cursuri în
cadrul proiectului « ECOP » -
3 persoane
- Curs pentru
specializare Consultant de forţă de muncă – proiect 3C –
două persoane
Şi s-a asigurat
implementarea proiectelor în care AJOFM Harghita a fost, solicitant sau
partener, prin numirea în funcţii cheie a unor angajaţi, cu
experienţă în funcţii pentru experţi pe termen scurt sau
lung.
- Activitatea juridica şi metodologie
În sens larg, activitatea juridică în anul 2012 a constat în
exercitarea activităţilor specifice profesiei de consilier juridic:
consultanţă, reprezentare juridică, avizarea pentru legalitate
şi semnarea actelor cu caracter juridic, redactarea de acte juridice.
În sens restrâns, activitatea juridică în anul 2012 a constat în
următoarele:
- informarea persoanelor fizice/juridice, la solicitarea acestora, cu
privire la orice aspecte de natură juridică ce rezultă, în
special din Legea nr. 76/2002, actualizată, precum şi a prevederilor
celorlalte acte normative prin care sunt reglementate măsuri de
protecţie socială sau măsuri de stimulare a ocupării
forţei de muncă a căror finanţare se asigură din
bugetul asigurărilor pentru şomaj;
- redactarea de întâmpinări la cererile de chemare în judecată
sau contestaţii ale persoanelor fizice şi juridice, şi depunerea
ulterioară a acestora la
instanţa de judecată;
- reprezentarea AJOFM Harghita în faţa instanţei de
judecată, prin prezentarea la termenele fixate şi punerea
concluziilor în fond, precum şi în cadrul adunării creditorilor în ce
priveşte debitorii - persoane juridice, aflaţi sub incidenţa
Legii nr. 85/2006, actualizată, privind procedura insolvenţei.
- avizarea pentru legalitate
şi semnarea actelor cu caracter juridic: diverse contracte încheiate între
AJOFM Harghita şi alte persoane juridice, decizii interne cu privire la
proprii angajaţi sau decizii cu privire la alte persoane fizice sau
juridice, comunicări cu caracter juridic către persoane juridice/
fizice;
- rezolvarea contestaţiilor formulate de persoane juridice (în
special cei care beneficiază de măsurile de stimulare prevăzute
de Legea nr. 76/2002) sau fizice (în special de şomeri indemnizaţi).
-
Audit public intern
Misiunea Compartimentului Audit Public
Intern a fost de a da
asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a
veniturilor şi cheltuielilor publice, perfecţionând
activităţile AJOFM.
Scopul principal al misiunilor de audit cuprinse in plan l-a reprezentat
diagnosticarea intregului sistem atat sub aspect managerial cat si
financiar-contabil, in vederea cresterii eficientei tuturor sectoarelor de
activitate.
In cursul anului 2012 s-au realizat 4
misiuni de audit de asigurare si 3 misiuni
de audit privind
administrarea, gestionarea şi utilizarea fondurilor Comunitare .
Domeniile abordate în cadrul misiunilor de
audit intern :
·
platile
asumate prin angajamente bugetare si legale;
·
ocuparea
fortei de munca in strainatate;
·
constituirea
veniturilor publice respective modul de autorizare si stabilire a titlurilor de
creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;
·
Evaluarea modului in care s-a
stabilit situatia reala a elementelor de activ si pasiv ce alcatuiesc
patrimoniul aflat in administrarea AJOFM Harghita;
·
constatarile
factuale cu privire la verificarea cheltuielilor a unui contract de grant
finantat de catre UE - în cauză, „Program Integrator al Formarii Adultilor
Necalificati – PIFAN”, nr. POSDRU/82/5.1/S/48625 beneficiar AJOFM Harghita.
Conducerea
institutiei a fost informat in toate cazurile asupra constatarilor si
recomandarile formulate in urma misiunilor de audit intern desfasurate.
Ca
urmare a recomandarilor din rapoartele de audit si a discutiilor purtate cu
factorii de raspundere s-a diminuat impactul factorilor de risc in derularea
actiunilor AJOFM Harghita.
- Control măsuri active
Scopul
principal al tuturor misiunilor de control cuprinse in plan il reprezinta
urmarirea calitatii si eficentei cu care sunt finalizate operatiunile si
activitatile.
Activitatea s-a axat pe evaluarea
legalitatii aplicarilor măsurilor active sub aspectul respectării
ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le
sunt aplicabile, evaluarea sistemului de control intern al măsurilor
active cu scopul de a stabili dacă acesta funcţionează eficace şi
eficient, pentru identificarea deficientelor şi trasarea de măsuri,
stabilire de termene şi persoane responsabile, pentru corectarea acestora,
examinarea la nivelul agenţiilor, dacă în urma aplicării
măsurilor active, destinate atât persoanelor aflate în căutarea unui
loc de munca cât şi de stimulare a angajatorilor în vederea
încadrării în muncă a şomerilor, au fost indeplinite sarcinile
şi indicatorii de performanţă stabiliţi.
Activitatea de control
măsuri active s-a derulat în conformitate cu Ordinul Presedintelui ANOFM
nr.279/2004 pentru aprobarea Procedurii privind activitatea de control, de
indeplinire a măsurilor asiguratorii, precum şi de efectuare a
executarii silite a debitelor rezultate din nerespectarea prevederilor Legii
nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii
fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare.
Intreaga activitate s-a
desfasurat tinand cont de ”Tematica specifica de control” propusa si aprobata
spre a fi utilizata, tinand cont de reglementarile legale in vigoare in
domeniul controlului masuri active, „Lista obiectivelor obligatorii de
verificat” aprobata spre a fi utilizata in domeniul controlului masuri active
si „Metodologia „ privind indrumarea si controlul in domeniul masurilor active.
Au fost realizate
acţiuni cuprinse în Programul anual de control ( 442 de controale din cele
450 planificate), controale efectuate de interes pentru conducerea
agenţiei precum şi verificări efectuate ca urmare a unor
sesizări provenite din diverse medii sau dispuse de ordonatorul de credite
( 48 controale).
- EURES si medierea
muncii
S-au implementat măsurile
prevăzute în Planul EURES 2012 şi s-a asigurat informare, consiliere şi mediere în
cadrul Reţelei EURES, respectiv prin consilierul EURES judetean, cu accent
pe transparenta locurilor de muncă vacante puse la dispoziţia
cetăţenilor UE, aspecte importante în prevenirea fenomenului migraţiei
ilegale şi, mai ales, în gestionarea migraţiei legale. S-a
raspuns la un numar de 213 solicitari scrise (petiţii/mesaje electronice) ale persoanelor interesate de
găsirea unui loc de muncă în diverse state europene, din acestea 213
solicitari au fost solutionate de consilierul EURES din compartiment.
Au fost identificate principalele obstacole în calea
mobilităţii lucrătorilor români în spaţiul european, dintre
acestea specificăm: necunoaşterea limbii străine de
circulaţie europeană solicitată de angajator şi
insuficienta informare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă în
altă ţară europeană
asupra condiţiilor de muncă şi de viaţă din
statul respectiv.
- comunicare
şi secretariatul consiliului de administraţie
S-au
desfăşurat permanent acţiuni pentru promovarea şi
mediatizarea serviciilor AJOFM Harghita, a oportunităţilor oferite
prin implementarea proiectelor finanţate din fonduri structurale, de către AJOFM
Harghita, în calitate de solicitant sau partener, şi la cerere promovarea
proiectelor implementate de ANOFM, prin :
- transmiterea
comunicatelor de presă ;
- organizarea
conferinţelor de presă ;
- postarea
informaţiilor pe pagina de internet a AJOFM Harghita si pe contul de
facebook al agenţiei
- distribuirea
materialelor informative
- afişarea
informaţiilor la sediul agenţiei judeţene şi a punctelor de lucru din judeţ
Pe parcursul anului 2012 AJOFM Harghita a
elaborat şi remis mass mediei judeţene comunicate de presă, pe
următoarele subiecte :
- locuri de
muncă vacante – săptămânal
- cursuri de
calificare pentru şomeri, inclusiv prin proiecte – trimestrial
- situaţia
şomajului, lunar cu postare pe site-ul AJOFM Harghita si furnizată
mass mediei, la cerere
- bursa locurilor
de muncă şi rezultate ale bursei – cu ocazia organizării
acestora
- modificări
legislative – de câte ori a fost cazul
Comunicatele de presă au fost preluate în
special de presa scrisă din judeţul Harghita, asigurând astfel o bună vizibilitate în
spaţiul public la nivelul judeţului a activităţilor
desfăşurate de instituţie, cu valoare imagologică
pozitivă.
Pe lângă
comunicatele de presă, AJOFM Harghita a mai organizat conferinţe de
presă, cu privire la implementarea proiectelor finanţate din fonduri
structurale, cu ocazia organizării burselor locurilor de muncă şi a răspuns prin interviuri, la un
număr de 5 solicitări din partea jurnaliştilor, pe diverse teme.
Informaţiile
privind locurile de muncă vacante din judeţ, serviciile oferite de
AJOFM Harghita, proiectele implementate, anunţuri şi comunicate
importante au putut fi obţinute şi de pe pagina de internet a
agenţiei, www.harghita.anofm.ro, cât şi de pe pagina de facebook, numărul
vizitatorilor în anul care a trecut
fiind de aproximativ 20.000.
A fost asigurat accesul
la informaţiile de interes public, conform Legii nr.544/2001 privind
liberul acces la informaţiile de interes public, raportul întocmit privind
implementarea Legii nr.54/2001 pentru anul 2012, fiind postat pe site-ul
agenţiei.
S-au asigurat
condiţiile de desfăşurare a şedinţelor Consiliului
Consultativ prin distribuirea materialelor supuse dezbaterii şi asigurarea
secretariatului.
CONCLUZII
Evolutia ocuparii si a somajului
in judet in anul 2012 este una specifica unei economii afectate de o criza, de
recesiune economica. Traditional judetul Harghita datorita subdezvoltarii
economice, a lipsei de investitii private (indiferent de natura capitalului) in
economie inregistreaza nivele ale somajului cu 1,3 puncte procentuale mai mari
decat media nationala.
Este de remarcat de
asemenea ecartul major care exista
dintre gradul de ocupare a fortei de munca si rata somajului comparativ
cu totalul populatiei active civile. In acest sens este evidenta existenta unei
mase tampon care nu se regaseste in nici una din cele doua situatii statistice
(ocupat sau somer)
Structura somerilor din
punctul de vedere a pregatirii profesionale este una care nu incurajeaza
cresterea gradului de ocupare. Multi someri sunt analfabeti si au nevoie
stringenta de cursuri de tipul „A doua-a sansa”.
O problemă gravă
care se manifestă în prezent, este aceea a creşterii numărului
persoanelor descurajate, care renunta să mai caute locuri de muncă,
fiind convinse că nu vor găsi. Aceste persoane, de altfel, nici nu se
reinregistreaza in evidentele noastre sau a furnizorilor de ocupare privati,
transformandu-se in asistati sociali.
O alta cauza a somajului o reprezinta “inexistenta” sistemului de invatamant profesional si tehnic, a schimbarilor continue din sistemul de invatamant romanesc, in special in domeniul invatamantului profesionala si tehnic, uneori insuficient adaptat la cerintele pietei fortei de munca, a proportiei mari a invatamantului teoretic in comparative cu invatamantul profesional, a faptului ca tinerii nu doresc “munca fizica ” ci doar de birou . Toate acestea duc la cresterea somajului in randul tinerilor.
De asemenea, o abordare improprie a conceptului de dezvoltare a resurselor umane in interiorul firmelor este un motiv de ingrijorare referitor la flexibilitatea si adaptabilitatea fortei de munca in urmatorii ani. In toata aceasta perioada firmele din judet au fost mai degraba concentrate pe supravietuire si mai putin pe construirea viitorului.
Astfel analiza evolutiei
somajului pe anul 2012 din cadrul AJOFM Harghita s-a facut ţinând seama de
contextul general economic, distorsionat de fenomenele proprii crizei
financiare manifestate şi pe parcursul anului 2012, ale cărei efecte
au fost resimţite din plin în
piaţa forţei de muncă din judetul Harghita. Unii dintre
factorii determinanţi care au fost luati in calcul la aceasta analiza, au
fost evoluţia demografică, costul vieţii, costul forţei de
muncă, speranţa medie de viaţă a populaţiei, migraţia
externă şi mobilitatea circulară manifestată la nivelul
judetului.
Luând în considerare
aspectele menţionate şi, având în vedere rezultatele obţinute
prin implementarea programelor de ocupare, a planului de formare
profesională, a proiectelor din fondul FSE, a celorlalte
acţiuni, putem concluziona
că AJOFM Harghita, care şi-a
desfăşurat activitatea influenţată direct de efectele crizei economico-financiare, chiar
şi în condiţiile diminuării numărului de personal,
şi-a atins obiectivele stabilite pentru anul 2012 de analiza,
desfăşurând o activitate eficientă.
Director executiv,
Tiberiu PANESCU
Intocmit,
Elena DARVAS