Activitatea AJOFM Harghita s-a derulat în cadrul unui Contract- Angajament de Performanţă Managerială semnat între conducerea Agenţiei Naţionale şi cea a Agenţiei Judeţene.

Obiectivele si directiile de actiune ale AJOFM Harghita au fost si sunt cele în domeniul ocupării forţei de muncă, cuprins şi în Programul de ocupare, aceasta constand in creşterea gradului de ocupare a fortei de munca si scăderea ratei şomajului inregistrat si realizarea indicatorilor de performanţă managerială pentru anul 2011.

Principalele obiective ale Agenţiei Judetene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita pentru anul 2011 au fost:

· prevenirea şi reducerea şomajului de lungă durată prin acordarea de alocaţii pentru şomerii care se încadrează înainte de expirarea perioadei de indemnizare, stimularea mobilităţii prin măsuri de subvenţionare a forţei de muncă angajată în programe de ocupare temporară;

· reducerea şomajului în rândul tinerilor până la vârsta de 25 ani prin aplicarea măsurilor de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor de învăţământ, consiliere profesională, cursuri de formare profesională, consultanţă pentru înfiinţarea de mici afaceri;

· creşterea calităţii forţei de muncă şi perfecţionarea profesională continuă prin organizarea de cursuri şi pentru persoanele care şi-au întrerupt activitatea, sau pentru persoanele aflate în detenţie care mai au de executat cel mult 9 luni până la ultima zi de executare a pedepsei;

· creşterea şanselor de angajare a persoanelor cu nevoi speciale prin măsuri de stimulare a angajatorilor care încadrează şomeri cu vârste de peste 45 ani, persoane cu handicap, părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale;

· asigurarea unui acompaniament personalizat tinerilor proveniţi din instituţii de ocrotire socială prin încheierea de contracte de solidaritate şi identificarea de angajatori de inserţie;

· prelungirea vieţii active prin măsuri de stimulare a angajatorilor care încadrează şomeri care mai au 3 ani până la îndeplinirea condiţiilor pentru solicitarea pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate sau pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, conform legii;

· dezvoltarea spiritului antreprenorial al persoanelor în căutare de loc de muncă prin acordarea de servicii de consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri precum şi prin acordarea de credite cu dobândă avantajoasă în vederea creării de noi locuri de muncă;

· asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, pe piaţa muncii;

· dezvoltarea şi îmbunătăţirea capacităţii Agenţiei Judetene pentru Ocuparea Forţei de Muncă de a atrage si implementa proiecte cu finanţare europeană;

Pentru realizarea acestor obiective, Agenţiei Judeteana pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita s-a bazat in anul 2011, în principal, pe următoarele direcţii de acţiune:

· implementarea programelor de ocupare şi formare profesională, precum şi adaptarea acestora în funcţie de cerinţele şi evoluţiile de pe pieţele muncii locale, în vederea atingerii indicatorilor de performanţă manageriala pentru anul 2011;

· dezvoltarea relaţiilor cu angajatorii şi creşterea gradului de personalizare a acţiunilor pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă;

· pregătirea personalului propriu pe diferitele paliere ale activităţii proprii, dar mai ales pentru accesarea de fondurilor europene;

· creşterea gradului de informare a beneficiarilor despre serviciile oferite de serviciul public de ocupare din judet.

CAPITOLUL II. SITUAŢIA ŞOMAJULUI ÎNREGISTRAT ÎN ANUL 2011

Somajul este locul de intalnire si de confruntare al cererii si ofertei globale de munca.

Somajul se amplifica datorita capacitatilor de productie nefolosite, intr-un context de recesiune economica profunda si o strategie de tranzitie la economia cu piata concurentiala. Trebuie avut in vedere efectul distructiv al dobanzilor asupra investitiilor si implicit al ocuparii; rigiditatea salariilor in privinta scaderii; eliberarea accentuata a fortei de munca din motive de retehnologizare si stagnarea crearii de locuri de munca.

Somajul reprezintă o formă gravă de risipă a resurselor necesare pentru asigurarea creşterii economice şi acumularea unor venituri mai mari. La rândul ei, creşterea trebuie să genereze noi locuri de muncă, ducând la îmbunătăţirea standardelor de viaţă pentru mase largi de oameni şi la reducerea inegalităţilor în distribuirea veniturilor. Dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci de,veniturile create beneficiază un segment relativ îngust de oameni.

Pornind de la indicatorii care influenteaza forţa de muncă civilă din judetul Harghita, cum ar fi: populaţie ocupata civila totală-129.600; resursele de muncă-207.500; populaţia activă civilă-145.200; populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie în vârstă de muncă-62.800; a faptului ca in cadrul judetului predomina industria textila, industria lemnului, comertul si agricultura.

Astfel pe parcursul anului 2011 numărul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Harghita a scazut de la 12540 la 31.01.2011 la 9196 la 31.12.2011,dupa cum se observa in tabelele de mai jos:

NUMĂR ŞOMERI ŞI RATA ŞOMAJULUI ÎN JUDEŢUL HARGHITA

ANUL 2010-2011

Indicatori/ luna	Ian. 2010	Febr. 2010	Mart. 2010	Apr. 2010	Mai 2010	Iun. 2010	Iul. 2010	Aug. 2010	Sep. 2010	Oct. 2010	Noi. 2010	Dec. 2010
Total şom. din care:	15817	16442	16249	15484	13883	13456	12402	12530	12124	12565	12606	12777
Şomeri în plată	11425	11768	11387	10802	9628	8715	7894	7306	7304	7388	7467	7907
Şomeri neind.	4392	4674	4862	4682	4255	4741	4508	5224	5090	5177	5139	4870
Rata şom. (%)	11.04	8.3	8.36	10.81	9.69	9.39	8.65	8.7	8.38	8.68	8.71	8.83

Indicatori/ luna	Ian. 2011	Febr. 2011	Mart. 2011	Apr. 2011	Mai 2011	Iun. 2011	Iul. 2011	Aug. 2011	Sep. 2011	Oct. 2011	Noi. 2011	Dec. 2011
Total şom. din care:	12540	12068	11031	9683	8491	8123	7810	8286	8365	8551	8893	9196
Şomeri în plată	7484	6670	5681	4586	3728	3340	3191	3013	2985	3108	3328	3645
Şomeri neind.	5056	5398	5350	5097	4763	4783	4619	5273	5380	5443	5565	5551
Rata şom. (%)	8.67	8.34	7.62	6.69	5.87	5.61	5.38	5.7	5.76	5.89	6.12	6.33

Fata de anul trecut numarul somerilor a scazut de la 12777 persoane la 31.12.2010 la 9196 persoane la 31.12.2011, persoane provenite din industria lemnului, constructii, confectii si agricultura. Cererea de forţă de muncă pregătită profesional inregistrata la AJOFM HARGHITA a crescut constant pana catre sfarsitul anului 2011. Astfel la 31.12 2011, din totalul şomerilor aflaţi în evidenţă 40% procente aveau absolvită maxim şcoala generală, 5518 (adică 60%) fiind absolvenţi de şcoală profesională, liceu sau studii superioare.

Şomerii neindemnizaţi sunt, de regulă, persoane care fie că au ieşit din perioada de acordare a indemnizaţiei de şomaj fără a se putea încadra, fie nu întrunesc condiţiile legale de acordare a indemnizaţiei de şomaj, dar apelează la serviciile agenţiei pentru a-şi găsi un loc de muncă. Aceştia sunt persoane cu o pregătire inferioară (de multe ori analfabete), în majoritate provenind din mediul rural, care sunt nevoite să apeleze la autorităţile locale pentru obţinerea venitului minim garantat pentru a-şi asigura mijloacele de trai. Urmare a nivelului foarte redus de scolarizare, aceste persoane de multe ori imposibil de reintegrat sustenabil pe piata muncii sau chiar de cuprins la programe de calificare.

În graficul următor este prezentată evoluţia ponderii şomerilor neindemnizaţi si a celor indemnizati în totalul şomerilor înregistraţi, in anul 2011 comparativ cu anul 2010, pe trimestre.

Din punct de vedere al structurii pe grupe de vârstă a şomerilor înregistraţi, observăm in graficul de mai de jos, că grupele de vârstă în care se regăsesc cei mai mulţi şomeri rămân grupele 30-39 de ani şi 40-49 de ani, someri in urma restructurarilor si disponibilizarilor care nu au avut varsta de pensionare. Ambele grupe de vârstă au înregistrat numărul maxim de şomeri pe toată perioada anului 2011 si in comparatie cu anul 2010. Acestea sunt urmate de catre grupa de varsta sub 25 ani in majoritate absolventi, care isi gasesc greu loc de munca din cauza lipsei experintei in campul muncii.

Referitor la şomajul înregistrat pe sexe, in fiecare trimestru din perioada 2009-2011, numarul somerilor barbati este mai mare decat cel al femeilor, reprezentand 59% din total someri in trimestrul I al anului 2009 ajungand la 52% din total someri in trimestru IV al anului 2011, numarul femeilor osciland intre 41-48% din total someri.

Numarul mai mare de someri in randul barbatilor se datoreaza faptului ca in judetul Harghita s-au inchis, sau restructurat fabrici de tractoare, metalurgia, minele, astfel incat majoritatea locurilor de munca erau ocupate de catre barbati. De asemenea constructiile au fost afectate serios de criza financiara, generand someri cu preponderea barbati. Domeniile în care populaţia feminină este majoritară ca pondere a ocupării sunt: industria textila, comertul, învăţământul, sănătatea şi administraţia publică. Dintre aceste ramuri se observa ca doua, respective industria textile si comertul fac parte din gama de activitati economice preponderente in judet.

Evolutia pe sex este prezentata in graficul de jos:

Incepand cu trimestrul I al anului 2010 se observa o crestere a ratei somajului, varfurile ratei somajului in judetul Harghita inregistrandu-se in trim. I al anului 2011 (8,67%) si 2010. Ulterior a inceput un porces de descrestere a ratei somajului , ajungand ca in trimestrul II al anului 2011 la 5,40% . Incepand cu a doua jumatate a anului 2011, se observa o inversare lenta a trendului, numarul somerilor incepe sa creasca lent, astfel ca pana la sfarsitul trimestrului IV sa ajunga la 6,33%, totusi cu 2,5 pp mai mica fata de aceasi perioada a anului 2010 .

Se poate spune ca evolutia somajului in perioada scursa de la inceputul crizei financiare este una in forma de dinti de fierastrau. Astfel dupa absobirea primului soc al crizei si atingerea unor maxima a ratei somajului si a descresterii economice, a urmat o perioada de descerstere pe fondul stoparii recesiunii economice, al aparitiei efectelor politicilor anti-criza si a unei usoare cresteri economice incepand cu trim IV al 2010. In a doua jumatate anului 2011, in pofida unei cresteri economice de peste 2% numarul somerilor a inceput sa creasca pe fondul pesimismului intreprinderilor cu privire la efectele crizei datoriilor suverane si a reducerii cheltuielilor bugetare asupra tuturor economiilor din UE.

În majoritate, şomerii înregistraţi sunt din categoria persoanelor cu educaţie scăzută, cu calificări inferioare care au nevoie de sprijin. Sprijinul se referă fie la aplicarea măsurilor de protecţie pasivă şi activă asigurate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, fie pentru a beneficia de prevederile legislaţiei privind venitul minim garantat.

Harghita are o populaţie predominat rurală (55,9%), ocuparea în agricultură este mai mare decât media naţională (peste 32% potrivit balantei fortei de munca), in depresiunile intramontane se inregistreaza frecvent inversiuni de temperatura, aerul rece putand stationa aici perioade indelungate. De altfel, localitatea Joseni (jud. Harghita) este cunoscuta drept polul frigului din Romania. Cel mai puternic impact al somajului se regaseste in orasele monoindustriale axate pe prelucrarea metalelor si in localitatile din zonele miniere. În ceea ce priveşte şomajul pe medii de rezidenta se constata diferente astfel: in mediul urban peste trei sferturi (76.9%) din someri aveau varsta cuprinsa intre 25 - 49 ani, in timp ce 50.3% din somerii din mediul rural erau in afara acestor limite. Ponderea tinerilor (15 - 24 ani) a fost de 13% din somerii din mediul rural, fata de numai 9.2% in mediul urban.

Se observa ca proportia persoanelor ocupate care lucrau in ramurile agricole era de 37.4%.

In ramurile ne-agricole, persoanele ocupate au ponderi semnificative in industria prelucratoare (lemn) (34%) si in comert (14%). Se constată reducerea continuă a numărului de persoane ocupate în mediul rural şi creşterea populaţiei ocupate în mediul urban. Altfel, putem spune că, gradual, agricultura îşi pierde eticheta de tampon ocupaţional, atribuită în perioada 1990-2000, perioadă în care această ramură absorbea surplusul de forţă de muncă rezultat din restructurarea celorlalte ramuri ale economiei naţionale; Evoluţia populaţiei judeţului, este diferită în funcţie de mediile de rezidenţă. Populaţia din mediul urban se înscrie într-un ritm descendent, scăzând cu 10,7%. În mediul rural, populaţia înregistrează o creştere de 2,6%. Creşterea populaţiei rurale este în corelaţie cu tendinţa de migrare. Disparitati intre numarul de IMM-uri infiintate in zonele mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate, intre mediul urban si cel rural. Serviciile de consultanta in domeniul afacerilor sunt slab dezvoltate. Numarul mic de IMM-uri active in mediul rural si insuficienta dezvoltare a IMM-urilor din sectorul serviciilor, in general. Aceasta tendinta de somaj mai ridicat in mediul rural se mentine pe toata perioada anului 2011cat si a anului 2010.

Îmbunătăţirea condiţiilor de viata a populaţiei din mediul rural prin sprijinirea dezvoltării si diversificarii activităţilor economice durabile ar duce la scaderea somajului din mediul rural.

Din graficul de mai sus se observa ca in trimestrul II a fiecarui an, avem un varf maxim de intrari de locuri de munca, aceast lucru se explica prin faptul ca in aceasta perioada incepe sezonul in agricultura si constructii.

Ocupaţiile care au înregistrat cel mai mare număr de locuri de munca au fost cele din domeniul confectiilor cu un procent de 13.4% din total locuri de munca vacante, urmate de cele de muncitori necalificati in agricultura si constructii cu un procent de 10,68% din total locuri de munca vacante.

Locurile de muncă vacante declarate de angajatori în anul 2011 în conformitate cu prevederile Legii Nr.76/2002 cu modificările şi completările ulterioare, au înregistrat o usoara scadere fata de anul 2010 (4666 locuri de munca in 2011, 5712 locuri de muncă vacante declarate în 2010, faţă de 3914 locuri de muncă vacante declarate în 2009).

În anul 2011 numărul locurilor de muncă declarate în mod repetat de angajatori din cauză că nu puteau fi ocupate, a scăzut, ponderea acestora era în anul 2011 de 7,50% si 7,80% in anul 2010, faţă de 12,60% în anul 2009, aceasta dovedind şi faptul că, persoanele în căutarea unui loc de muncă (mai numeroase) au acceptat ocuparea mai uşor.

Principalele domenii de activitate, în care s-a înregistrat un număr semnificativ de locuri de muncă vacante, luna decembrie 2011, a fost în:

- fabricarea altor articole de îmbrăcăminte, confectii (60);

- comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare (28).

Scăderea numărului de locuri de muncă se justifică pe fondul crizei ca urmare a restrângerii diverselor activităţi economice şi a limitării ofertelor din partea angajatorilor pe piaţa muncii. Aceasta arată că şi oportunităţile de angajare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, înregistrate la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă sunt mai mici, numărul de angajări realizate din rândul şomerilor a scazut fata de anul 2010 cu 1990 persoane, aceasta datorandu-se si crizei economice si a faptului ca Harghita are o populaţie predominat rurală (55,9%), ocuparea în agricultură este mai mare decât media naţională (peste 32% potrivit balantei fortei de munca), in depresiunile intramontane se inregistreaza frecvent inversiuni de temperatura, aerul rece putand stationa aici perioade indelungate. De altfel, localitatea Joseni (jud. Harghita) este cunoscuta drept polul frigului din Romania. Cel mai puternic impact al somajului se regaseste in orasele monoindustriale axate pe prelucrarea metalelor si in localitatile din zonele miniere.

În graficul de mai jos se observă evoluţia numărului de şomeri angajati pe perioada anului 2011 si pe tot anul 2010.

CAPITOLUL III. REALIZAREA OBIECTIVELOR PROGRAMULUI PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ŞI ALE PLANULUI DE FORMARE PROFESIONALĂ ÎN ANUL 2011

III.1. Rezultatele implementării Programului de ocupare a forţei de muncă în anul 2011

Obiectivul general al Programului pentru ocuparea forţei de muncă în anul 2011, a fost încadrarea în muncă a cel puţin 4500 persoane, . până la 31.12.2011 fiind încadraţi 3699 persoane.

La măsurile realizate depăşirea de program a fost de maxim 730%.

Programul de ocupare a forţei de muncă s-a realizat după cum urmează:

- cursuri de formare profesională, program pentru 2011 -250 de persoane încadrate, realizat la 12 luni 312 persoane încadrate;

- alocaţii pentru şomeri care se încadrează înainte de expirarea şomajului din total program pentru 2011 de 550 de şomeri, la 12 luni s-a realizat 495;

- încadrarea şomerilor peste 45 de ani sau întreţinători unici de familie, s-au încadrat 612 persoane, din total programat pentru anul 2011 de 250 şomeri;

- încadrarea absolvenţilor din instituţii de învăţământ s-a incadrat 196 persoane, din 200 programaţi pe total an 2011;

- încadrarea prin stimularea mobilităţii forţei de muncă programaţi pentru anul 2011 - 30 persoane, realizat la 12 luni - 46 persoane;

- încadrarea persoanelor cu handicap prin subventionarea locului de munca, programat pentru anul 2011 - 5, realizat la 12 luni – 7 persoane s-au incadrat.

Pe grupuri ţintă, este remarcat numărul redus de şomeri de etnie romă încadraţi în muncă doar 16 la 31.12.2011 din 2234 aflati in evidentele AJOFM Harghita, cauzele principale fiind:

- nivel redus de pregătire şcolară şi profesională;

- în cazul unora dintre comunităţi lispa mijloacelor de transport în comun ( mai ales in comunitatile din jurul orasului Cristuru Secuiesc);

- lipsa culturii muncii.

III.2 Măsuri de stimulare a ocupării cu finanţare din bugetul asigurărilor pentru şomaj

III.2.1 Informare şi consiliere profesională

Serviciile de informare şi consiliere profesională au un rol esenţial în activitatea desfăşurată de serviciile publice de ocupare, de calitatea acestora depinzând în mare măsură rezultatele aplicării celorlalte tipuri de servicii de stimulare a ocupării, în special formarea profesională.

Pe parcursul anului 2011 au beneficiat de servicii de informare şi consiliere profesională, oferite prin intermediul agenţiilor teritoriale şi a furnizorilor externi persoane 41.853 aflate în căutarea unui loc de muncă, dintre care: 66.611 persoane nou înregistrate şi 2.621 persoane care au mai beneficat de aceasta masura de mai multe ori. Dintre persoanele nou înregistrate informate şi consiliate prin AJOFM Harghita şi prin furnizori externi 53,1 % au fost bărbaţi şi 46,9 % femei.

Analizând activitatea de informare şi consiliere, la nivel judetean, se constată o creştere a numărului beneficiarilor în anul 2011, comparativ cu anul 2010 si 2009.

Ca urmare a participării la serviciile de informare şi consiliere profesională, 918 persoane au fost cuprinse la cursuri de formare profesională, 114 persoane au beneficiat de servicii de consultanţă pentru iniţierea unei afaceri. Au fost angajate exclusiv prin serviciile de consiliere şi orientare profesională 993 persoane, ceea ce reprezintă 16 % din totalul persoanelor ocupate prin programul de ocupare.

Prin implementarea programului „De la şcoală, la viaţă profesională, spre carieră”, în cadrul căruia au fost desfăşurate 13 şedinţe de informare şi consiliere individuale si de grup, s-a urmărit creşterea şanselor de ocupare prin activitatea de informare şi orientare profesională a elevilor din anii terminali ai învăţământului preuniversitar, viitori absolvenţi.

Pe parcursul anului 2011 au beneficiat de servicii de consiliere profesională 26.371 persoane din grupul cu nevoi speciale( someri de lunga durata , din mediul rural,romi , persoane cu dizabilitati etc. ) .

III.2.2 Formare profesionala

Prin Planul Judetean de Formare Profesională in anul 2011 Agenţia Judeteana pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita şi-a propus cuprinderea în programe de formare profesională a unui număr de 1222 persoane. Din cele 1222 persoane beneficiare de servicii de formare profesională gratuite, prevăzute în plan, 1177 sunt şomeri aflaţi în evidenţele agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă şi 45 persoane altele decât şomerii (45 persoane aflate în detenţie).

Pe parcursul anului 2011, în programele de formare profesională organizate de catre agenţie, au fost cuprinse 938 persoane, din care 938 şomeri.

Comparând datele prevăzute în plan cu cele realizate, se poate observa că:

Planul anual de formare profesională s-a realizat în proporţie de 77 %;

Participarea şomerilor la cursurile de formare profesională nu a fost la nivelul prevăzut, fiind realizată în proporţie de 80 % din numărul programat;

În ceea ce priveşte rata de plasare în muncă, aceasta a fost de aproximativ 40 % la 6 luni şi aproximativ 10 % la 12 luni, de la data susţinerii examenului de absolvire.

Structurarea Planului de formare profesională pe grupuri dezavantajate a fost fundamentată de agenţie pe baza unor analize socio-economice realizate la nivel local, care au avut în vedere şi reprezentativitatea grupurilor vulnerabile (număr comunităţi de romi, număr persoane cu handicap care îndeplinesc condiţiile legale de acces la programe de formare profesională, număr persoane din mediul rural, etc.). Şi în anul 2011 Agenţia Judeteana pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita a acordat o atenţie deosebită persoanelor din mediul rural şi persoanelor aparţinând unor grupuri dezavantajate pe piaţa muncii. Astfel, 67 % dintre cursanţi au fost femei (628 persoane), 522 persoane au fost din mediul rural, 31 persoane din rândul etnicilor romi, 12 persoane au fost cu dizabilităţi.

Cele mai multe persoane au fost cuprinse în cursurile derulate prin intermediul furnizorilor autorizaţi de formare profesională, cu care agenţia pentru ocuparea forţei de muncă a încheiat contracte, au fost cuprinse în cursuri de formare profesională 432 persoane (din care 432 persoane din rândul şomerilor), iar restul au participat la cursuri organizate in colaborare cu CRFPA Brasov .

Structura numărului persoanelor cuprinse în cursuri de formare profesională, pe tipuri de organizatori, este prezentată în graficul următor:

Din cele 938 persoane din rândul şomerilor cuprinşi la cursuri în anul 2011, au absolvit 577 persoane reprezentând 62 % din cursanţi, din care s-au încadrat 122 persoane, multe programe aflându-se încă în derulare şi în anul 2012.

Cele mai multe opţiuni exprimate de persoanele din rândul şomerilor au fost pentru programele de formare profesională din sectoarele:

EXEMPLU:

Comerţ (lucrător în comerţ –6 programe, comerciant vanzator 2 programe);

Turism, hoteluri, restaurante (bucatar -3 programe);

Construcţii (instalator instalaţii tehnico - sanitare şi de gaze –1 programe, dulgher – 2 programe , montator gips carton – 1 programe);

Competente comune ( comunicare – 4 programe , limbi straine – 4 programe, operator calculator – 4 programe .

III.2.3. Stimularea încadrării în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ

Stimularea încadrării în muncă a absolvenţilor a îmbrăcat, începând cu anul 2007, noi valenţe, aceasta vizând ambele segmente ale pieţei muncii: angajator şi absolvent.

Subvenţiile acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor de învăţământ, diferenţiate în funcţie de nivelul studiilor absolvite de cel angajat, au avut un aport important la ocuparea tinerilor înregistraţi în evidenţele agenţiei.

Utilizarea tuturor mijloacelor de informare în masă cu privire la măsurile active destinate tinerilor, informarea şi consilierea privind cariera elevilor din anii terminali de studii, bursa locurilor de muncă destinată absolvenţilor a făcut posibilă angajarea a 565 absolvenţi, după cum urmează:

189 absolvenţi (33,45 %) prin încheierea de contracte individuale de muncă pe perioadă nedeterminată, prin subvenţionarea locului de muncă;

376 (66,55 %) absolvenţi prin încheierea de contracte individuale de muncă, dar fără subvenţionarea locului de muncă.

Din cei 189 absolvenţi angajaţi prin măsura de subvenţionare a locului de muncă, 10 sunt absolvenţi ai ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de arte si meserii , 105 sunt absolvenţi de învăţământ liceal sau postliceal şi 74 sunt absolvenţi de învăţământ superior.

O contribuţie importantă la încadrarea în muncă a absolvenţilor a fost organizarea, la nivel naţional, a Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi, în lunile septembrie ai fiecarui an .

Din totalul celor 1202 participanţi la bursă, 1018 au fost absolvenţi. Dintre aceştia, au fost selectaţi în vederea încadrării în muncă 305 absolvenţi, din care 33 au fost ocupaţi în muncă.

În anul 2011, au beneficiat de prime neimpozabile de încadrare acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, 196 absolvenţi de învăţământ care s-au încadrat pentru o perioadă mai

III.2.4. Acordarea de credite în condiţii avantajoase

Măsura de stimulare a ocupării prin acordarea de credite din bugetul asigurărilor pentru şomaj şi-a pierdut treptat din atractivitate, din cauza evoluţiei de pe piaţa dobânzilor bancare, precum şi a condiţiilor impuse legate de angajarea şomerilor. Prin acordarea creditelor cu dobândă avantajoasă în scopul creării de noi locuri de muncă, nu am acordat credite in anul 2011 si nici in anul 2010.

III.2.5. Încadrarea în muncă a şomerilor înainte de expirarea perioadei de indemnizare

În scopul prevenirii şomajului de lungă durată şi stimulării şomerilor de a se încadra în muncă înainte de expirarea perioadei de indemnizare, s-au asigurat resursele financiare necesare acordării de alocaţii pentru 495 şomeri, din care 251 femei.

Structura pe grupe de vârstă a persoanelor beneficiare de alocaţii pentru încadrarea înainte de expirarea indemnizaţiei de şomaj se prezintă astfel:

45 persoane au vârsta mai mică de 25 ani;

148 persoane au vârsta cuprinsă între 25-35 ani;

159 persoane au vârsta cuprinsă între 35-45 ani;

143 persoane au vârsta de peste 45 ani, din care 80 sunt persoane peste 50 ani.

Această măsură s-a dovedit, ca şi în anii precedenţi, mai eficientă la persoanele aparţinând grupelor de vârstă peste 35 de ani, acestea fiind mai interesate să se angajeze cât mai repede după identificarea unui loc de muncă.

III.2.6. Încadrarea în muncă a persoanelor cu vârsta de peste 45 ani sau şomeri unici susţinători ai familiilor monoparentale

Şomajul în rândul persoanelor cu vârsta de peste 45 ani sau şomeri unici susţinători ai familiilor monoparentale continuă să constituie una din problemele pieţei forţei de muncă.

În anul 2011 au fost încadrate în muncă 1811 persoane cu vârsta de peste 45 ani sau şomeri unici întreţinători de familie, din care 612 persoane prin acordarea de subvenţii angajatorilor care încadrează persoane din aceste categorii (593 cu vârsta de peste 45 ani şi 19 şomeri unici susţinători ai familiilor monoparentale).

III.2.7. Încadrarea în muncă prin stimularea mobilităţii forţei de muncă

Mobilitatea geografică este stimulată prin acordarea de prime de încadrare sau de instalare, după caz. Limitată ca rezultat, măsura poate fi o soluţie pentru acoperirea deficitelor de forţă de muncă din anumite zone, regiuni şi sectoare de activitate.

Stimularea mobilităţii geografice privită din perspectiva ocupării unui loc de muncă nu a produs efecte spectaculoase. Mentalitatea înrădăcinării în locul de naştere, coroborată cu salarii relativ mici şi aspectele legate de obţinerea unei locuinţe pentru sine şi familie, reprezintă numai câteva dintre motivele pentru care această măsură are eficienţă redusă.

Cu toate că, potrivit programului, se estimase ocuparea unui număr de 30 persoane, 46 persoane au fost ocupate în muncă prin acordarea de prime de mobilitate, balanţa înclinându-se în favoarea celor care şi-au schimbat domiciliul, astfel: 7 persoane ca urmare a încadrării într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 50 km de localitatea unde au avut domiciliul, iar 39 persoane care, ca urmare a angajării lor, şi-au schimbat domiciliul.

Din punct de vedere al vârstei, măsura a avut un efect mai mare asupra categoriei de vârstă între 25 – 35 ani, beneficiarii acestei măsuri active grupându-se după cum urmează:

- 7 persoane au vârsta sub 25 ani;

- 33 persoane au vârsta cuprinsă între 25 şi 35 ani;

- 3 persoane au vârsta cuprinsă între 35 şi 45 ani;

- 3 persoane au vârsta peste 45 ani, din care 3 sunt persoane peste 50 ani.

III.2.8. Încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap

Prin aplicarea complexului de măsuri active prevăzute pentru promovarea includerii sociale a persoanelor cu handicap apte de muncă, s-a reuşit încadrarea în muncă a 11 persoane, din care 7 persoane prin măsura de acordare de subvenţii angajatorilor. Realizarile in acest sens au fost extrem de reduse datorita faptului ca aceasta forma de sprijin este considerata ajutor de stat, si suma care poate fi acordata este limitata la 60% din valoarea cheltuielilor salariale pe care angajatorul le are cu persoana in cauza. Practic in anii de referinta suma care putea fi acordata ca subventie pentru angajarea unei persoane cu handicap cu salariul minim brut pe economie era mai mica decat ce care era acordata unui somer de peste 45 de ani sau a unui proaspat absolvent (amandoi perfect sanatosi)

III.2.9. Acordarea serviciilor de asistenţă şi consultanţă pentru începerea unei activităţi independente

În contextul politicii de încurajare a aşa intitulatei auto - ocupări, respectiv de a sprijini activităţile antreprenoriale ale asiguraţilor în sistem, agenţia a acţionat prin efort propriu şi prin intermediul furnizorilor de servicii specializate, în direcţia oferirii de servicii de asistenţă şi consultanţă gratuită pentru iniţierea de către şomeri a unei activităţi pe cont propriu.

În anul 2011, aceste servicii au fost accesate, la solicitare, de 114 persoane.

Numărul celor care au reuşit să demareze o activitate sau afacere pe cont propriu ca urmare a serviciilor de consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri, a fost de 73 persoane, din care 24 sunt femei. Practic in lipsa personalului calificat si disponibil pentru acordarea unor astfel de servicii, AJOFM Harghita a procedat an de an la externalizarea acestor servicii pe trei loturi zonale, fiind in acest fel asigurata o acoperire a teritoriului mai aproape de necesitatileclientilor. Trebuie spus ca totusi aceasta activitate a fost afectata (comparativ cu 2007-2008) de consecintele crizei financiare si a masurilor fiscale pentru largirea bazei de impozitare luate de MF.

III.2.10. Medierea muncii

Prin serviciile de mediere au fost încadrate în muncă 12395 persoane, din care 10038 persoane cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată iar 2357 pe perioadă determinată.

Activitatea de mediere a muncii a fost susţinută în mod evident şi de organizarea burselor locurilor de muncă.

În afara celor două burse generale au fost organizate burse speciale pentru romi şi pentru tinerii care au părăsit sistemul de protecţie a copilului. La nivel local au fost organizate, la cererea pieţei, burse pentru: femei, diverse meserii (confecţioneri în textile, sticlari, funcţionari publici, constructori, marochineri, lucrători în comerţ, asistent medical, prelucrător lemn) şi sectoare de activitate, disponibilizaţi colectiv, persoane cu handicap.

Prin intermediul burselor locurilor de muncă organizate în anul 2011, au fost ocupate 82 persoane, după cum urmează :

o 67 persoane la Bursa generală a locurilor de muncă din data de 27.05.2011 – evaluare la o lună,

o 15 persoane la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi din data de 23 septembrie 2011– evaluare la o lună;

În anul 2011 numărul persoanelor ocupate prin intermediul burselor locurilor de muncă a reprezentat 2,22 % din totalul persoanelor ocupate prin medierea muncii.

III.3. Acompaniament social personalizat acordat tinerilor supuşi riscului marginalizării sociale

În anul 2011, pentru asigurarea acompaniamentului social personalizat prevăzut de Legea nr.116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale au fost încheiate 17 contracte de solidaritate şi au fost identificaţi 15 angajatori de inserţie.

Pe parcursul anului 2011 au fost mediate şi consiliate profesional 17 persoane din rândul categoriilor de tineri supuşi riscului marginalizării.

Au fost încadrate în muncă 22 persoane, astfel: 3 tineri proveniţi din centrele de plasament şi centrele de primire a copilului din cadrul serviciilor publice specializate şi al organismelor private autorizate în domeniul protecţiei copilului (13,64%), 5 tineri singuri cu copii în întreţinere (22,73%), 8 tineri familişti cu copii în întreţinere (36,36%), 6 tineri familişti fără copii în întreţinere (27,27%).

III.4. Incadrarea elevilor si studentilor pe perioada vacantelor

Stimularea încadrării în muncă a elevilor si studentilor pe perioada vacantelor a îmbrăcat, începând cu anul 2007, noi valenţe, aceasta vizând ambele segmente ale pieţei muncii: angajator şi absolvent.

Subvenţiile acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a elevilor si studentilor, au avut un aport important la ocuparea tinerilor pe perioada vacantelor.

In anul 2011 au beneficiat de aceasta masura 137 de elevi si studenti, din care 127 elevi, din care 62.2% au fost de sex feminin si 10 studenti , care la fel au predominat cei de sex feminin 80%.

III.5. Măsuri de prevenire a şomajului

Măsurile de prevenire a şomajului, constând în principal în oferirea serviciilor de preconcediere persoanelor ameninţate de riscul de a deveni şomeri fie ca urmare a restructurărilor unor activităţi economice, fie datorită unor cauze personale, au constituit o prioritate a agenţiilor teritoriale, deşi numărul persoanelor disponibilizate colectiv nu a fost de amploarea celui înregistrat la sfârşitul anilor ‘90 şi începutul anilor 2000 chiar şi pe fondul manifestării crizei economico financiare mondiale.

Pentru realizarea serviciilor de preconcediere au fost utilizate instrumentele prevăzute în actele normative în vigoare.

Serviciile de preconcediere sunt acele servicii oferite de catre agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, prin care cei disponibilizaţi sunt ajutaţi sa se integreze pe piaţa muncii. De aceste servicii beneficiază nu numai persoanele vizate sa-şi piardă locul de muncă, ci si persoanele fără loc de muncă şi care solicită aceste servicii.

În cadrul serviciilor de preconcediere se efectuează sondarea opiniei salariaţilor disponibilizaţi, prin completarea unor chestionare, conform metodologiei stabilite. Astfel, au fost completate 95 chestionare. Din aceste chestionare, a rezultat faptul că 3 persoane doresc să ocupe un loc de muncă, 19 persoane au optat pentru înscrierea la cursurile de formare profesională, iar 1 persoană doreşte să-şi deschidă o activitate pe cont propriu.

Un indicator important în cadrul serviciilor de preconcediere îl constituie plasarea pe locurile de muncă vacante existente pe plan local şi instruirea în modalitaţi de căutare a unui loc de muncă.

Din totalul persoanelor asistate (204 persoane), au fost instruite în căutarea unui loc de muncă 204 , iar 201 persoane au fost îndrumate spre diferite măsuri de stimulare a ocupării.

Din monitorizarea indicatorilor de preconcediere, rezultă că numărul persoanelor încadrate în termen de 30 de zile de la disponibilizare este de 2 persoane, iar a celor cuprinse în cursuri de calificare este de 8 persoane.

CAPITOLUL IV REALIZAREA INDICATORILOR DE PERFORMANTA PREVĂZUŢI PENTRU ANUL 2011

Prin implementarea, în anul 2011, a măsurilor active cuprinse în Programul pentru ocuparea forţei de muncă şi a altor acţiuni menite să contribuie la realizarea acestora, nivelul realizării indicatorilor de performanţă, stabiliţi prin Contractul – angajament încheiat între Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Harghita şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, se prezintă astfel:

În anul 2011, AJOFM Harghita şi-a atins obiectivele stabilite în Contractul de Performanţă Managerială încheiat cu ANOFM, din pachetul de 8 indicatori de performanţă, 5 nu au fost realizaţi, aşa cum este evidenţiat în tabel.

Indicatorul care prezintă cel mai mare decalaj faţă de nivelul programat este „Rata de participare a şomerilor de lungă durată la măsuri active ”.

In contextul unor continue restrangeri a personalului in perioada 2009-2011 de la 41 la 37, combinat cu o scadere a numarului de someri de la 12777 decembrie 2010 la 9196 someri la 31.12.2011, totusi agentia, care şi-a desfăşurat activitatea influenţată direct de efectele crizei economico-financiare, chiar şi în condiţiile diminuării numărului de personal, şi-a atins obiectivele stabilite pentru perioada 2010-2011 de analiza, desfăşurând o activitate eficientă

CAPITOLUL V. MUNCA ÎN STRĂINĂTATE

V.1. Plasarea cetăţenilor români în străinătate

V.1.1.Reteaua EURES

AJOFM Harghita, în calitate de serviciu public de ocupare, este membru al reţelei EURES din anul 2007. EURES, reţeaua de cooperare între serviciile publice de ocupare europene şi alţi parteneri implicaţi pe piaţa muncii (sindicatele şi organizaţiile patronale), coordonată de Comisia Europeană, are ca principal obiectiv facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul Spaţiului Economic European şi Elveţia. Atingerea acestui obiectiv se realizează prin transparenţa informaţiilor referitoare la locurile de muncă vacante precum şi la condiţiile de muncă şi de viaţă din statele SEE, transparenţă realizată atât prin componenta umană a reţelei (consilierii EURES) cât şi prin componenta tehnică (portalul european EURES al locurilor de muncă vacante).

· În anul 2011, 88 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă în state europene s-au adresat consilierului EURES (prin audienţă, e-mail sau telefonic) pentru găsirea unui loc de muncă în diverse state europene. Numărul acestor persoane a crescut semnificativ în anul 2011 faţă de anul 2010, cu 53 persoane (de la 35 persoane la 88 persoane), ceea ce reflectă interesul ridicat al acestora cu privire la găsirea unui loc de muncă în diverse state UE/SEE prin intermediul serviciilor EURES. Cele mai solicitate ţări ca destinaţie de muncă ale căutătorilor de locuri de muncă au fost Spania, Italia, Danemarca, Germania, Austria, Marea Britanie.

Din punct de vedere al nivelului de instruire, cei mai mulţi solicitanţii de loc de muncă în statele europene (42,0% din numărul total) au pregătire primară, gimnazială şi profesională.

Persoanele cu nivel de instruire liceal şi postliceal deţin o pondere de 43,2% iar cei cu nivel de instruire universitar de 13,6% din numărul total al solicitanţilor. Din cele 88 de persoane 47,7% au varsta cuprinsa intre 26-35 de ani, urmati de cei cuprinsi intre 36-45 ani cu o pondere de 27,27%. Solicitările lor au fost orientate cu preponderenţă pentru locuri de munca în agricultură, construcţii, industria prelucrătoare, industria hotelieră, industria alimentară etc..

Din activitatea desfăşurată a rezultat că principalele obstacole în calea mobilităţii lucrătorilor români în spaţiul european sunt necunoaşterea limbii străine de circulaţie europeană solicitată de angajator şi insuficienta informare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă în altă ţară europeană asupra condiţiilor de muncă şi de viaţă din statul respectiv.

În acest context, serviciile de informare, consiliere şi mediere oferite de reţeaua EURES sunt foarte importante în prevenirea fenomenului migraţiei ilegale şi, mai ales, în gestionarea migraţiei legale.

Pe site-ul ANOFM la secţiunea munca în străinătate (www.muncainstrainate.anofm.ro) au fost postate un număr de 9 materiale informative de interes general pentru cetăţenii români care lucrează în străinătate şi nu numai.

Au fost aduse la cunoştinţa lucrătorilor români în străinătate precum şi persoanelor care doresc obţinerea unui loc de muncă în afara graniţelor tării o serie de informaţii de interes şi prin participarea la emisiuni dedicate acestora la TV Internaţional – Job Internaţional.

Pentru a veni în sprijinirea lucrătorilor români care şi-au ales un loc de muncă în străinătate s-a colaborat cu misiunile diplomatice ale României din străinătate, precum şi cu instituţii din România, respectiv Inspecţia Muncii, Inspectoratul General al Poliţiei Române etc.

CAPITOLUL VI. COORDONAREA SISTEMELOR DE SECURITATE SOCIALĂ

În anul 2011, AJOFM Harghita a primit de la instituţii competente din alte State membre UE sau de la persoane fizice interesate un număr de 28 cereri pentru eliberarea formularelor europene E 301 în vederea certificării perioadele de asigurare realizate în sistemul asigurărilor pentru şomaj din România. Ca urmare a acestor solicitări, au fost eliberate de către agenţia judeţeana 28 formulare E 301, dintre care cele mai multe au fost emise pentru Ungaria -23 Italia –2 , Slovacia –1 , Germania -1, Austria-1 . De asemenea, agenţia judeţeana a emis 1 formulare E 302 prin care se certifică informaţii referitoare la veniturile membrilor de familie cu domiciliul în România ai şomerilor indemnizaţi în alte state membre. Acesta a fost eliberate la cererea instituţiilor competente din Spania.

Mult mai puţine cazuri, respectiv 2, s-au înregistrat în ceea ce priveşte cererile pentru acordarea prestaţiei de şomaj în România, prin luarea în considerare a perioadelor de asigurare pentru şomaj realizate în alte State membre, atestate pe baza formularelor E 301 emise de intituţiile competente din aceste state.

În ceea ce priveşte menţinerea dreptului la prestaţii de şomaj pe perioada în care şomeri ai altui stat membru îşi căută un loc de muncă în România, în anul 2011 s-au înregistrat 2 cazuri de export al prestaţiilor în condiţiile prevăzute de Regulamentul CE 1408/71. Totodată, la nivelul agenţiei judeţene, nu s-au înregistrat solicitări privind exportul prestaţiei de şomaj din România în alte state membre.

CAPITOLUL VII. PROIECTE ALE AGENŢIEI JUDETENE PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ HARGHITA FINANŢATE DIN FONDURI EXTERNE

Agenţia Judeteana pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita are ca atribuţie expres prezentată în art.6 alin.1 lit.b din Legea de organizare şi funcţionare nr.202/2006, aceea de a asigura „implementarea programelor destinate dezvoltării resurselor umane finanţate din fonduri ale Uniunii Europene”. Această atribuţie este întărită de faptul că, în Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Serviciului Public de Ocupare din România îi este dedicată o axă specială care are ca obiective modernizarea şi întărirea capacităţii sale instituţionale.

Aceste considerente au făcut ca factorii responsabili din AJOFM Harghita şi specialiştii din compartimentele funcţionale ale acestei instituţii să se preocupe de identificarea domeniilor şi aspectelor în care se simte nevoia unui progres şi să elaboreze proiecte sustenabile pentru a răspunde unor nevoi ardente.

AJOFM Harghita a avut în implementare 2 proiecte (2 strategice), în valoare totală de 26.575.000 lei, din care 24.907.017 lei finanţare nerambursabilă din FSE.

Din cele 2 proiecte avute în implementare de AJOFM în anul 2011, au fost finalizate 1 contract de finanţare ( 1proiect strategic), 1 proiect continuând implementarea şi în anul 2012.

Proiecte aflate în implementare, finanţate din POS DRU vizează:

- Cresterea oportunitatilor de ocupare a tinerilor din mediul rural prin formare si ocuparea lor in ocupatii care permit lucrul la distanta (telework) –Noi oprtunitati de ocupare in mediul rural prin Telework – solicitant – Strategic – finalizat la 31.10.2011 – dmi 5.2.

o S-au derulat cursurile de initiere/specializare/ perfectionare in cadrul celor 12 telecentre, un numar total de 162 cursuri la care au participat 650 someri

o Vizita de studiu pentru 12 reprezentanti ai angatorilor

o Medierea muncii – angajarea a 320 someri

- Formarea profesionala a somerilor inclusiv prin implementarea de metode noi de mediere si e-learning – Program Integrator de Formarea a Adultilor Necalificati – solicitant – Strategic – in curs de implementare – dmi 5.1.

o Externalizarea partiala a serviciilor de management

o Achiztiiile de echipamente, licente, bunuri

o Inceperea activitatii de mediere, informare si consiliere profesionala si de formare profesionala: 15 cursuri;

- Cresterea gradului de ocupare in randul somerilor de lunga durata , persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca si a femeilor prin oferirea de servicii integrate compuse din informare si consiliere , formare profesionala si medierea muncii – INCOFOP si femei Competente – Femei active pe piata muncii – partener , solicitantul fiind CRFPA Dolj – strategice – in implemetare dmi 5.1. si 6.3

o Activitati de informare si consiliere profesionala

o Activitati de formare profesionala: 8 (4+4) Cursuri cu 112 (56+56) participanti

- Cresterea gradului de ocupare a somerilor tineri prin acordarea de servicii de consiliere si mediere a muncii - Ai Job clubul tau ai sansa ta – partener - grant – finalizat la 30.06.2011 dmi 5.1.

o Activitati de informare si consiliere

o Activitati de mediere a muncii : 42 Someri incadrati in munca

- Cresterea gradului de ocupare somerilor tineri de lunga durata si a somerilor de lunga durata prin aplicarea de servicii integrate de mediere, consiliere si formare profesioanala – Priveste inainte – Tu decizi – grant – partener – in curs de implementare – dmi 5.1.

o Activitati de informare si consiliere profesionala

o Activitati de mediere a muncii

o Activitati de formare profesionala 2 cursuri cu 30 participanti

- Imbunatatirea gradului de satisfactie a clientilor prin realizarea si implementarea unui sistem de generare si raportare electronica a datelor referitoare la subventiile acordate – PISA – grant – partener, solicitant fiind AJOFM Covasna – finalizat la 30.06.2011 – dmi 4.1.

o Realizarea unei aplicatii complexe integrate In SIANOFM si aplcIitia COFINOR

o Activitati de instruire pentru peste 300 angajatori

o Peste 450 de angajatori care utilizeaza deja aplicatia

- Cresterea gradului de ocupare a persoanelor cu dizabilitati (nevazatoare) inclusiv prin insusirea de competente specific tehnologiei informatiei – CONECTIC – strategic – partener , solicitant fiind AJOFM Galati – finalizat la 31.12.2011- dmi. 6.1

o Participarea la programe de formare profesionala a unul numar de 29 nevazatori, 3 persoane de etnie roma, 6 tineri institutionalizati si 1 persoana cu handicap (surdo-mut)

o Activitati de mediere a muncii si angajarea aunui numar de 13 nevazatori

- Cresterea graduui de ocupare a somerilor tineri, femeilor si somerilor de lunga durata prin formare in turismul alternative – ALTERTOUR – partener , solicitant fiind AJOFM Olt – strategic –in curs de derulare – dmi 5.1.

o Activitati de medierea muncii si de informare si consiliere profesionala

o Activitati de formare profesionala : 3 cursuri cu 85 participanti

Au fost efectuate cheltuieli totale de 4.763.217 Ron, fiind rambursata o suma totala de 3.405.326 Ron, existand alte 2 cereri de rambursare care la 31.12.2011 erau in curs de procesare.

CAPITOLUL VIII. BUGETUL ASIGURĂRILOR PENTRU ŞOMAJ

Volumul veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj, precum şi structura acestora, pe capitole şi subcapitole la venituri şi pe destinaţii la cheltuieli, au fost aprobate prin Legea nr. 287/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, fiind modificata ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011, respectiv prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2011 privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010.

În forma sa definitivă, bugetul a prevăzut un volum al veniturilor în valoare de 30.688 mii lei, cu 0,91 puncte procentuale mai mic decât cele realizate în anul precedent, iar pentru cheltuieli suma de 52.743mii lei, cu 59,3 puncte procentuale sub nivelul celor realizate în anul precedent, stabilindu-se astfel ca, la încheierea exerciţiului financiar 2011, rezultatul acestuia să se concretizeze într-un deficit în valoare de 22.055 mii lei..

VIII.1. Execuţia bugetului asigurărilor pentru şomaj

Execuţia bugetară, faţă de prevederile definitive, stabilite prin bugetul rectificat, se prezenta, la data de 31.12.2011, astfel:

-lei-

Indicator	Program	Realizat	%
Venituri	30.688.000	13.576.472	44,22
Cheltuieli	52.743.210	49.230.488	93,30
Excedent (+) / Deficit (-)	-22.055.210	-35.654.016	-161,90

Bugetul, în ultima sa formă, a prezentat un volum al veniturilor care a fost mai mic decât cel prevăzut iniţial. Cheltuielile, de asemenea, au atins nivelul de 93,30% faţă de cel programat, fapt ce a condus la un deficit de 0,036 mld lei, cu 38,10% mai mare decât cel anticipat.

Putem afirma astfel că, în general, procesul bugetar în domeniul asigurărilor pentru şomaj s-a înscris în coordonatele unei abordări realiste, în concordanţă cu contextul macroeconomic şi cu priorităţile Guvernului privind: menţinerea deficitului de cont curent în limite sustenabile; consolidarea veniturilor bugetare în vederea asigurării resurselor financiare necesare susţinerii angajamentelor de cheltuieli cu care România urmează să se confrunte în anii care urmează; stimularea creşterii durabile şi asigurarea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune.

Trebuie menţionat că în anul 2011, potrivit legii bugetare anuale, nivelul contribuţiilor sociale la bugetul asigurărilor pentru şomaj a fost stabilit la 0.5% pentru contribuţia datorată de angajatori şi persoanele juridice şi fizice asimilate acestora, 0.5% pentru cea datorată de salariaţi şi 1% pentru cea datorată de persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru şomaj.

În transpunere grafică, execuţia bugetară la data de 31.12.2011 se prezintă după cum urmează:

Pe fondul celor prezentate, se constată că bugetul asigurărilor pentru şomaj a întâmpinat dificultăţi privind capacitatea sa de a asigura resursele necesare finanţării în bune condiţii a tuturor activităţilor prevăzute în programele de ocupare şi de formare profesională, precum şi pe cele de funcţionare a sistemului şi de gestionare a fondului, putându-se finanţa doar obligatiile majore si cu maxima economie la titlul „Bunuri si servicii”.

VIII.2. Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj

Aşa cum s-a menţionat, cheltuielile efectuate în anul 2010, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, s-au situat sub nivelul celor prevăzute în urma rectificării bugetare. Astfel, din suma alocată, respectiv 52.743.000 lei, cheltuiala efectivă a reprezentat 93,30 %, adică 49.230.488 lei.

Aceasta execuţie bugetară s-a realizat, prin estimarea volumului programat al cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj, a semnificat o restrângere a resurselor alocate si s-a datorat cresterii substanţiale a numărului de beneficiari ai măsurilor de protecţie socială, în principal, pe seama cresterii numărului şomerilor indemnizaţi faţă de anul anterior, în anul 2011 fiind înregistrată o puternica crestere a ratei a şomajului.

Cu toate acestea în anul 2011, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, a fost finanţat un întreg complex de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, prezentat în capitolele anterioare ale prezentului raport.

Este de menţionat că deşi, în valoare absolută, cheltuielile pentru realizarea măsurilor active s-au menţinut, în anii 2003 – 2011, la un nivel de aproape 10 ori mai mare decât în anul de bază al perioadei de referinţă, ponderea acestora în PIB a înregistrat o curbă uşor descendentă, cauzată de ritmul de creştere mai accentuat al PIB-ului.

Pe ansamblu, situaţia cheltuielilor finanţate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în vederea realizării măsurilor active pentru ocuparea forţei de muncă, se prezintă astfel:

lei

Mãsura activã	Prevederea bugetară definitivă	Execuţia bugetară la 31.12.2011	%
Formare profesională	260.000	60.199	23,20
Stimularea angajării absolvenţilor	5.650.000	1.450.438	92,50
Stimularea angajării înainte de expirarea perioadei de şomaj		358.736
Stimularea mobilităţii forţei de muncă		142.975
Stimularea angajării de şomeri aparţinând unor categorii defavorizate Plăţi pentru stimularea absolventilor Plăţi conform Legea 72/2007 Plăţi pt pregătirea prof a absolventilor (art. 84)		3.066.396 144.361 46.229 18.958
Programe pentru ocuparea temporară a forţei de muncă	10.000	7.000	70,00
Măsuri active pentru combaterea şomajului (consultanţă şi asistenţă în carieră)	220.000	206.716	94,00
Servicii de preconcediere colectivă	-	-	-
Împrumuturi cu dobândă avantajoasă pentru IMM-uri	-	-	-
Total	6.140.000	5.502.008	89,60

Totodată, se constată că, potrivit noii clasificaţii a indicatorilor privind bugetul asigurărilor pentru şomaj, conform anexei nr. 4 la Ordinul nr. 1954/2005 al ministrului finanţelor publice, începând cu anul 2006 o parte dintre tipurile de măsuri active finanţate din bugetul avut în vedere nu mai sunt prevăzute distinct în cadrul acestuia.

Cu toate acestea, la întocmirea contului de execuţie anual, în scopul asigurării unei baze de comparaţie cu anii anteriori, s-a menţinut, neoficial, vechea clasificaţie bugetară.

Faţă de cele deja prezentate, situaţia sintetică a cheltuielilor finanţate în anul 2011, la nivelul întregului buget al asigurărilor pentru şomaj, structurate pe capitole de cheltuieli, se prezintă după cum urmează:

Cap.	Denumire indicator	Programat - Lei -	Execuţie An – Lei-	%
5004	Total cheltuieli	52.743.210	49.230.488	93,30
6404	Cheltuielile fondului de garantare	26.210	17.750	67,70
6504	Învăţământ	260.000	60.199	23,20
6804	Asigurări şi asistenţă socială	41.303.000	38.896.265	94,20
8004	Acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă	11.154.000	10.256.274	92,00

VIII.3. Excedentul bugetului asigurărilor pentru şomaj

Exerciţiul financiar al anului 2011 s-a încheiat cu un deficit de 35.654 mii lei, care au diminuat din disponibilităţile băneşti provenind din anii anteriori.

CAPITOLUL IX. ACTIVITATEA CONDUCERII SI COMPARTIMENTELOR FUNCTIONALE ALE AGENTIEI JUDETENE PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ HARGHITA

Agenţia Judeteană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita, este subordonată Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă ca unitate cu personalitate juridica si este serviciu public deconcentrat constituit la nivelul judetului Harghita.

Conducerea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de muncă Harghita este exercitată de directorul executiv şi de directorul executiv adjunct, cu sprijinul Consiliul Consultativ, constituit la nivelul judeţului Harghita.

În anul 2011 membrii Consiliul Consultativ de pe lângă AJOFM Harghita s-au întrunit de 8 ori în şedinţe ordinare, în cadrul cărora au fost informaţi cu privire la :

1. Raportul de activitate al AJOFM Harghita în anul 2010 ;

2. Contul de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj ;

3. Proiectele, finanţate din fonduri structurale, în curs de implementare ;

4. Contul de execuţie a bugetelor proiectelor ;

5. Rezultate obţinute prin implementarea proiectelor ;

6. Programul de ocupare şi planul de formare profesională pentru anul 2011, indicatorii de performanţă managerială propuşi pentru anul 2011 ;

7. Bugetul pentru anul 2011 ;

8. Situaţia şomajului la nivelul judeţului Harghita, comparativ cu situaţia la nivel naţional ;

9. Bursele locurilor de muncă, rezultatele burselor ;

10. Informare privind accesarea Fondului European de Ajustare la Globalzare(FEAG)

11. Modificări legislative

Membrii Consiliului Consultativ au acordat sprijin conducerii AJOFM Harghita, în special privind diseminarea informaţiilor de interes pentru angajatori, dar şi pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă.

Directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă a asigurat ducerea la îndeplinire a activităţilor, astfel încât să fie realizate într-o măsură cât mai mare obiectivele propuse prin indicatorii de performanţă, în condiţiile pieţei forţei de muncă, la nivelul judeţului Harghita, cât şi a bugetului alocat pentru măsurile active. Totodată s-a implicat în mod direct în activităţile de implementare a proiectelor a căror solicitant este Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita şi a acordat sprijin şi consiliere pentru derularea activităţilor de implementare a proiectelor în care agenţia este partener.

A reprezentat instituţia în relaţia cu presa scrisă, audio şi vizuală judeţeană şi naţională.

Ca urmare a măsurilor guvernamentale, adoptate prin HG nr.662/2010, privind restructurarea şi reorganizarea ANOFM şi implicit a AJOFM Harghita, la data de 09.09.2010 s-a redus numărul birourilor şi a compartimentelor , iar activităţile au fost comasate, astfel încât să poată fi îndeplinite toate obiectivele agenţiei.

În anul 2011 Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi-a desfăşurat activitatea cu un număr de 37 de angajaţi repartizaţi la serviciile şi compartimentele agenţiei judeţene, a agenţiilor locale şi a punctelor de lucru din localităţile Miercurea-Ciuc, Odorheiu-Secuiesc, Bălan, Gheorgheni, Topliţa şi Cristuru-Secuiesc.

În ceea ce urmează, vom prezenta principalele acţiuni întreprinse, pe domenii de activitate ale instituţiei:

- Analiza pieţei muncii şi programe de ocupare

S-a asigurat urmărirea evoluţiilor şi tendinţelor şomajului înregistrat la nivel judetean pe zone si localitati, pe diferitele structuri ale acestuia, acestea constituind baza stabilirii obiectivelor şi elaborării programelor de măsuri pentru stimularea ocupării.

S-au elaborat, pe baza analizelor făcute, programul anual de ocupare a forţei de muncă pe diferitele sale structuri pentru anul 2011.

S-au monitorizat şi coordonat:

implementarea programelor de ocupare a forţei de muncă cu finanţare din bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru anul 2011;
realizarea indicatorilor de performanţă managerială stabiliţi în contractele angajament încheiate cu agenţia nationala pentru ocuparea forţei de muncă;
organizarea burselor locurilor de muncă generale şi speciale de la nivelul agenţiei judetene pentru piaţa internă a muncii;
programe şi proiecte cu finanţare externă implementate în scopul creşterii şanselor de ocupare a persoanelor aflate în evidenţa agenţiei, cu precădere a celor cu acces mai greu pe piaţa muncii;
activitatea de implementare a acţiunilor de integrare a tinerilor supuşi riscului marginalizării sociale;
alte acţiuni menite să conducă la o mai bună relaţionare a personalului agenţiei cu comunităţile (caravanele ocupării în mediul rural şi în comunităţile de romi, elaborarea şi încheierea de parteneriate cu diverse organisme şi instituţii );
activităţile prevăzute prin protocoalele de colaborare/acorduri/parteneriate încheiate cu alţi actori relevanţi în domeniul ocupării forţei de muncă;
serviciile de preconcediere realizate de catre agentia judeteana.

Au fost întocmite Raportul de activitate pentru anul 2011, Bilanţul de ocupare pe anul 2011, rapoartele trimestriale privind realizarea prevederilor contractului de performanţă managerială încheiat cu ANOFM.

S-a asigurat participarea activă la diferite proiecte şi seminarii naţionale şi internaţionale care au avut ca obiect activitatea de ocupare, precum şi în cadrul unor comisii înfiinţate la nivelul altor instituţii.

-Formare Profesională

S-a urmărit implementarea, pe parcursul anului 2011, a obiectivelor stabilite prin documentele programatice în domeniul formării profesionale, obiectivele prevăzute în Strategia pe termen scurt şi mediu pentru formare profesională continuă.

S-au monitorizat şi coordonat următoarele activităţi:

- implementarea planului de formare profesională pentru anul 2011, realizarea indicatorilor de performanţă pentru activitatea de formare profesională şi informare şi consiliere, stabiliţi în contractul angajament de performanţă managerială încheiat cu ANOFM,

- activităţile prevăzute prin protocoalele de colaborare/acorduri/ parteneriate încheiate cu ceilalţi actori din domeniul informării şi consilierii profesionale,

- implementarea obiectivelor proiectului „Informare şi Consiliere privind Cariera”,

- implementarea programului “De la şcoală la viaţa profesională, spre carieră” care are ca scop prevenirea reducerii şomajului în rândul tinerilor,

- activitatea centrelor de consiliere profesională şi a personalului aferent.

S-a asigurat participarea activă la diferite proiecte şi seminarii judetene, naţionale şi internaţionale care au avut ca obiect activitatea de formare profesională şi cea de informare şi consiliere profesională, precum şi în cadrul unor comisii, înfiinţate la nivelul altor instituţii.

- Managementul bazelor de date

S-a continuat derularea proiectului de externalizare a serviciilor informatice ale instituţiei, pentru care a fost semnat un contract cu un consorţiu format din firmele austriece AMSBG & AMSBG Co Kg în data de 18.12.2008. Au fost efectuate mai multe modificări ale aplicaţiei informatice, s-a realizat şi dezvoltat activitatea de call center pentru sprijinul utilizatorilor din cadrul AJOFM, s-au parcurs mai multe etape în implementarea modulului datawarehose pentru sistemul de management al informaţiilor statistice.

- Gestiunea bugetului asigurărilor pentru şomaj

S-a asigurat susţinerea financiară a măsurilor de stimulare a ocupării şi plăţii drepturilor băneşti ale şomerilor, precum şi a măsurilor de protecţie socială specială, în cazul persoanelor disponibilizate în urma concedierilor colective, inclusiv prin gestionarea fondului de garantare a creanţelor salariale.

S-au asigurat resursele materiale şi financiare necesare bunei funcţionări a activităţii la toate nivelurile, judeţean şi local.

Anul bugetar 2011 a fost un an cu multe constrângeri bugetare, având în vedere şi rectificările determinate de evoluţiile bugetului consolidat din care face parte şi bugetul asigurărilor pentru şomaj. Chiar şi în aceste condiţii, nu s-au înregistrat disfuncţii majore în asigurarea resurselor pentru realizarea obiectivelor în domeniul ocupării şi formării profesionale a persoanelor în căutarea unui loc de muncă.

- Resurse umane şi salarizare

Pe parcursul anului 2011 s-a asigurat gestionarea resurselor umane la nivel judeţean prin întocmirea organigramei Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita a statelor de personal şi a statelor de funcţii , aplicarea procedurilor privind ocuparea unui post vacant pentru o funcţie publică de execuţie, a două posturi temporar vacante pentru funcţii publice de execuţie şi prelungirea numirii temporare pentru funcţia publică de conducere şef serviciu , organizarea examenelor de promovare în clasă şi în gradul profesional pentru funcţionarii publici din cadrul instituţiei care îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici.

S-au întocmit şi fundamentat cheltuielile de personal şi au fost puse în aplicare prevederile legale în vigoare pentru salarizarea funcţionarilor publici din cadrul instituţiei.

S-a asigurat participarea responsabilului de resurse umane la instruirea periodică organizată de ANOFM pe probleme de resurse umane şi la instruirea privind modificările legislative în domeniu organizate la Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu Râşnov.

În cadrul proiectului implementat de AJOFM Harghita « Prelucrarea informatică a subvenţiilor angajatorilor- PISA » au fost instruiţi 14 funcţionari din cadrul agenţiei privind utilizarea platformei electronice pentru acordarea subvenţiilor, în vederea asigurării consilierii pentru angajatori.

Deasemenea s-a asigurat participarea funcţionarilor publici din cadrul AJOFM Harghita la instruiri pe teme diverse cu privire la ocuparea forţei de muncă, piaţa muncii, management, managementul calităţii organizate prin proiectele implementate de ANOFM şi de CNFPPP Râşnov, după cum urmează :

- proiect RATIO L3 – 4 persoane

- proiect COMPROF – 22 persoane

- proiect Fii Informat – o persoană

- proiect Call Center SPO – 6 persoane

- proiect « Campanie de comunicare pentru tineri şi angajatori privind serviciile SPO » - o persoană

- proiect SCOP – două persoane

- proiect SApeRe – 15 persoane

- proiect PACSPO – 12 persoane

- proiect ICAR – 6 persoane

proiect MedForm – două persoane

- Activitatea juridica şi metodologie

În sens larg, activitatea juridică în anul 2011 a constat în exercitarea activităţilor specifice profesiei de consilier juridic: consultanţă, reprezentare juridică, avizarea pentru legalitate şi semnarea actelor cu caracter juridic, redactarea de acte juridice.

În sens restrâns, activitatea juridică în anul 2011 a constat în următoarele:

- informarea persoanelor fizice/juridice, la solicitarea acestora, cu privire la orice aspecte de natură juridică ce rezultă,în special din Legea nr. 76/2002, actualizată, precum şi a prevederilor celorlalte acte normative prin care sunt reglementate măsuri de protecţie socială sau măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă a căror finanţare se asigură din bugetul asigurărilor pentru şomaj;

- redactarea de întâmpinări la cererile de chemare în judecată sau contestaţii ale persoanelor fizice şi juridice, şi depunerea ulterioară a acestora la instanţa de judecată;

- reprezentarea AJOFM Harghita în faţa instanţei de judecată, prin prezentarea la termenele fixate şi punerea concluziilor în fond, precum şi în cadrul adunării creditorilor în ce priveşte debitorii - persoane juridice, aflaţi sub incidenţa Legii nr. 85/2006, actualizată, privind procedura insolvenţei.

- avizarea pentru legalitate şi semnarea actelor cu caracter juridic: diverse contracte încheiate între AJOFM Harghita şi alte persoane juridice, decizii interne cu privire la proprii angajaţi sau decizii cu privire la alte persoane fizice sau juridice, comunicări cu caracter juridic către persoane juridice/ fizice;

- rezolvarea contestaţiilor formulate de persoane juridice (în special cei care beneficiază de măsurile de stimulare prevăzute de Legea nr. 76/2002) sau fizice (în special de şomeri indemnizaţi).

-Audit public intern

Misiunea Compartimentului Audit Public Intern a fost de a da asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice, perfecţionând activităţile AJOFM.

Scopul principal al misiunilor de audit cuprinse in plan l-a reprezentat diagnosticarea intregului sistem atat sub aspect managerial cat si financiar-contabil, in vederea cresterii eficientei tuturor sectoarelor de activitate.

In cursul anului 2011 s-au realizat 3 misiuni de audit de asigurare si 5 misiuni de audit privind administrarea, gestionarea şi utilizarea fondurilor Comunitare .

Domeniile abordate în cadrul misiunilor de audit intern :

· activitatea financiar contabila;

· fondul de garantare a creantelor bugetare;

· evaluarea procesului si a stadiului de implementare a sistemelor de control managerial

· constatarile factuale cu privire la verificarea cheltuielilor a unui contract de grant finantat de catre UE - în cauză, „Program Integrator al Formarii Adultilor Necalificati – PIFAN”, nr. POSDRU/82/5.1/S/48625 si „Noi oportunitati de ocupare in mediul rural prin Telework” nr. POSDRU/13/5.2/S/2 beneficiar AJOFM Harghita.

Conducerea institutiei a fost informat in toate cazurile asupra constatarilor si recomandarile formulate in urma misiunilor de audit intern desfasurate.

Ca urmare a recomandarilor din rapoartele de audit si a discutiilor purtate cu factorii de raspundere s-a diminuat impactul factorilor de risc in derularea actiunilor AJOFM.

- Control măsuri active

Scopul principal al tuturor misiunilor de control cuprinse in plan il reprezinta urmarirea calitatii si eficentei cu care sunt finalizate operatiunile si activitatile.

Activitatea s-a axat pe evaluarea legalitatii aplicarilor măsurilor active sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le sunt aplicabile, evaluarea sistemului de control intern al măsurilor active cu scopul de a stabili dacă acesta funcţionează eficace şi eficient, pentru identificarea deficientelor şi trasarea de măsuri, stabilire de termene şi persoane responsabile, pentru corectarea acestora, examinarea la nivelul agenţiilor, dacă în urma aplicării măsurilor active, destinate atât persoanelor aflate în căutarea unui loc de munca cât şi de stimulare a angajatorilor în vederea încadrării în muncă a şomerilor, au fost indeplinite sarcinile şi indicatorii de performanţă stabiliţi.

Activitatea de control măsuri active s-a derulat în conformitate cu Ordinul Presedintelui ANOFM nr.279/2004 pentru aprobarea Procedurii privind activitatea de control, de indeplinire a măsurilor asiguratorii, precum şi de efectuare a executarii silite a debitelor rezultate din nerespectarea prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare.

Intreaga activitate s-a desfasurat tinand cont de ”Tematica specifica de control” propusa si aprobata spre a fi utilizata, tinand cont de reglementarile legale in vigoare in domeniul controlului masuri active, „Lista obiectivelor obligatorii de verificat” aprobata spre a fi utilizata in domeniul controlului masuri active si „Metodologia „ privind indrumarea si controlul in domeniul masurilor active.

Au fost realizate acţiuni cuprinse în Programul anual de control ( 114 de controale din cele 116 planificate), controale efectuate de interes pentru conducerea agenţiei precum şi verificări efectuate ca urmare a unor sesizări provenite din diverse medii sau dispuse de ordonatorul de credite ( 27 controale).

- EURES si medierea muncii

S-au implementat măsurile prevăzute în Planul EURES 2011 şi s-a asigurat informare, consiliere şi mediere în cadrul Reţelei EURES, respectiv prin consilierul EURES judetean, cu accent pe transparenta locurilor de muncă vacante puse la dispoziţia cetăţenilor UE, aspecte importante în prevenirea fenomenului migraţiei ilegale şi, mai ales, în gestionarea migraţiei legale. S-a raspuns la un numar de 88 solicitari scrise (petiţii/mesaje electronice) ale persoanelor interesate de găsirea unui loc de muncă în diverse state europene, din acestea 88 solicitari au fost solutionate de consilierul EURES din compartiment.

Au fost identificate principalele obstacole în calea mobilităţii lucrătorilor români în spaţiul european, dintre acestea specificăm: necunoaşterea limbii străine de circulaţie europeană solicitată de angajator şi insuficienta informare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă în altă ţară europeană asupra condiţiilor de muncă şi de viaţă din statul respectiv.

- comunicare şi secretariatul consiliului de administraţie

S-au desfăşurat permanent acţiuni pentru promovarea şi mediatizarea serviciilor AJOFM Harghita, a oportunităţilor oferite prin implementarea proiectelor finanţate din fonduri structurale, de către AJOFM Harghita, în calitate de solicitant sau partener, şi la cerere promovarea proiectelor implementate de ANOFM, prin :

- transmiterea comunicatelor de presă ;

- organizarea conferinţelor de presă ;

- postarea informaţiilor pe pagina de internet a AJOFM Harghita

- distribuirea materialelor informative

- afişarea informaţiilor la sediul agenţiei judeţene şi a punctelor de lucru din judeţ

Pe parcursul anului 2011 AJOFM Harghita a elaborat şi remis mass mediei judeţene un număr de 36 de comunicate de presă, pe următoarele subiecte :

- locuri de muncă vacante – săptămânal

- cursuri de calificare pentru şomeri, inclusiv prin proiecte – lunar

- situaţia şomajului, la cererea reprezentanţilor mass media

- bursa locurilor de muncă şi rezultate ale bursei – cu ocazia organizării acestora

- modificări legislative – de câte ori a fost cazul

Comunicatele de presă au fost preluate în special de presa scrisă din judeţul Harghita, asigurând astfel o bună vizibilitate în spaţiul public la nivelul judeţului a activităţilor desfăşurate de instituţie, cu valoare imagologică pozitivă.

Pe lângă comunicatele de presă, AJOFM Harghita a mai organizat conferinţe de presă, în special cu privire la implementarea proiectelor finanţate din fonduri structurale, şi a răspuns prin interviuri, la un număr de 16 solicitări din partea jurnaliştilor, pe diverse teme.

Informaţiile privind locurile de muncă vacante din judeţ, serviciile oferite de AJOFM Harghita, proiectele implementate, anunţuri şi comunicate importante pot fi obţinute de pe pagina de internet a agenţiei, www.harghita.anofm.ro, numărul vizitatorilor în anul care a trecut fiind de peste 20.000.

A fost asigurat accesul la informaţiile de interes public, conform Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, raportul întocmit privind implementarea Legii nr.54/2001 pentru anul 2011, fiind postat pe site-ul agenţiei.

S-au asigurat condiţiile de desfăşurare a şedinţelor Consiliului Consultativ prin distribuirea materialelor supuse dezbaterii şi asigurarea secretariatului.

CONCLUZII

Evolutia ocuparii si a somajului in judet in anul 2011 este una specifica unei economii afectate de o criza, de recesiune economica. Traditional judetul Harghita datorita subdezvoltarii economice, a lipsei de investitii private (indiferent de natura capitalului) in economie inregistreaza nivele ale somajului cu 1-2 procente mai mari decat media nationala.

Este de remarcat de asemenea ecartul major care exista dintre gradul de ocupare a fortei de munca si rata somajului comparativ cu totalul populatiei active civile. In acest sens este evidenta existenta unei mase tampon care nu se regaseste in nici una din cele doua situatii statistice (ocupat sau somer)

Structura somerilor din punctul de vedere a pregatirii profesionale este una care nu incurajeaza cresterea gradului de ocupare. Multi someri sunt analfabeti si au nevoie stringenta de cursuri de tipul „A doua-a sansa”.

O problemă gravă care se manifestă în prezent, este aceea a creşterii numărului persoanelor descurajate, care renunta să mai caute locuri de muncă, fiind convinse că nu vor găsi. Aceste persoane , de altfel , nici nu se reinregistreaza in evidentele noastre sau a furnizorilor de ocupoare privati, transformandu-se in asistati sociali.

O alta cauza a somajului o reprezinta “inexistenta” sistemului de invatamant profesional si tehnic , a schimbarilor continue din sistemul de invatamant romanesc , in special in domeniul invatamantului profesionala si tehnic , uneori insuficient adaptat la cerintele pietei fortei de munca, a proportiei mari a invatamantului teoretic in comparative cu invatamantul professional , a faptului ca tinerii nu doresc “munca fizica ” ci doar de birou . Toate acestea duc la cresterea somajului in randul tinerilor.

De asemenea, o abordare improprie a conceptului de dezvoltare a resurselor umane in interiorul firmelor este un motiv de ingrijorare referitor la flexibilitatea si adaptabilitatea fortei de munca in urmatorii ani. In toata aceasta perioada firmele din judet au fost mai degraba concentrate pe supravietuire si mai putin pe construirea viitorului.

Astfel analiza evolutiei somajului pe anul 2011 din cadrul AJOFM Harghita s-a facut ţinând seama de contextul general economic, distorsionat de fenomenele proprii crizei financiare manifestate şi pe parcursul anului 2011, ale cărei efecte au fost resimţite din plin în piaţa forţei de muncă din judetul Harghita. Unii dintre factorii determinanţi care au fost luati in calcul la aceasta analiza, au fost evoluţia demografică, costul vieţii, costul forţei de muncă, speranţa medie de viaţă a populaţiei, migraţia externă şi mobilitatea circulară manifestată la nivelul judetului.

Luând în considerare aspectele menţionate şi, având în vedere rezultatele obţinute prin implementarea programelor de ocupare, a planului de formare profesională, a proiectelor din fondul FSE, a celorlalte acţiuni, putem concluziona că AJOFM Harghita, care şi-a desfăşurat activitatea influenţată direct de efectele crizei economico-financiare, chiar şi în condiţiile diminuării numărului de personal, şi-a atins obiectivele stabilite pentru anul 2011 de analiza, desfăşurând o activitate eficientă.

Director executiv,

Tiberiu PANESCU

Intocmit,

Elena DARVAS