|
ROMÂNIA AGENŢIA NAŢIONALĂ
PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ AGENTIA
JUDETEANA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA HARGHITA |
|
Raport
de activitate pentru
anul 2011
2012
CUPRINS:
CAPITOLUL
II. SITUAŢIA ŞOMAJULUI ÎNREGISTRAT
ÎN ANUL 2011
III.1.
Rezultatele implementării Programului naţional de ocupare a forţei de muncă în anul
20119
III.2.
Măsuri de stimulare a ocupării cu finanţare din bugetul
asigurărilor pentru şomaj0
III.2.1.
Informare şi consiliere profesională0
III.2.2.
Formarea profesională0
III.2.3.
Stimularea încadrării în muncă a absolvenţilor
instituţiilor de învăţământ1
III.2.4.
Acordarea de credite în condiţii avantajoase2
III.2.5.
Încadrarea în muncă a şomerilor înainte de expirarea perioadei de
indemnizare2
III.2.7.
Încadrarea în muncă prin stimularea mobilităţii forţei de
muncă2
III.2.8.
Încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap3
III.3.
Acompaniament social personalizat acordat tinerilor supuşi riscului
marginalizării sociale4
III.4.
Incadrarea elevilor si studentilor pe perioada vacantelor______________________________14
III.5.
Măsuri de prevenire a şomajului4
CAPITOLUL
IV. REALIZAREA INDICATORILOR DE PERFORMANŢĂ PREVĂZUŢI
PENTRU ANUL 201115
CAPITOLUL V. MUNCA ÎN STRĂINĂTATE6
V.1.
Plasarea cetăţenilor români în străinătate16
V.2. Protecţia drepturilor cetăţenilor
români care lucrează în străinătate16
CAPITOLUL
VI. COORDONAREA SISTEMELOR DE
SECURITATE SOCIALĂ
CAPITOLUL
VIII. BUGETUL ASIGURĂRILOR PENTRU ŞOMAJ18
VIII.1.
Execuţia bugetului asigurărilor pentru şomaj18
VIII.2.
Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj19
VIII.3.
Excedentul bugetului asigurărilor pentru şomaj20
CAPITOLUL I. OBIECTIVELE SI DIRECTIILE DE ACTIUNE
ALE AGENTIEI
JUDETENE PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA HARGHITA
IN ANUL 2011
Activitatea AJOFM Harghita s-a derulat în cadrul unui Contract- Angajament de Performanţă Managerială semnat între conducerea Agenţiei Naţionale şi cea a Agenţiei Judeţene.
Obiectivele si directiile de actiune ale AJOFM Harghita au fost si sunt
cele în domeniul ocupării
forţei de muncă, cuprins şi în Programul de ocupare, aceasta constand in creşterea gradului de ocupare a fortei de munca si scăderea ratei
şomajului inregistrat si realizarea indicatorilor de performanţă managerială pentru anul 2011.
Principalele obiective
ale Agenţiei
Judetene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita pentru anul
2011 au fost:
·
prevenirea şi reducerea
şomajului de lungă durată prin acordarea de alocaţii pentru
şomerii care se încadrează înainte de expirarea perioadei de indemnizare, stimularea
mobilităţii prin măsuri de subvenţionare a forţei de
muncă angajată în programe de ocupare temporară;
·
reducerea şomajului în rândul tinerilor până la vârsta de 25
ani prin aplicarea măsurilor de stimulare a angajatorilor pentru
încadrarea în muncă a absolvenţilor de învăţământ,
consiliere profesională, cursuri de formare profesională,
consultanţă pentru înfiinţarea de mici afaceri;
·
creşterea calităţii forţei de muncă şi
perfecţionarea profesională continuă prin organizarea de cursuri
şi pentru persoanele care
şi-au întrerupt activitatea, sau pentru persoanele aflate în detenţie
care mai au de executat cel mult 9 luni până la ultima zi de executare a pedepsei;
·
creşterea şanselor de angajare a persoanelor cu nevoi speciale
prin măsuri de stimulare a angajatorilor care încadrează şomeri
cu vârste de peste 45 ani, persoane cu handicap, părinţi unici
susţinători ai familiilor monoparentale;
·
asigurarea unui acompaniament personalizat tinerilor proveniţi din
instituţii de ocrotire socială prin încheierea de contracte de
solidaritate şi identificarea de angajatori de inserţie;
·
prelungirea vieţii active prin măsuri de stimulare a
angajatorilor care încadrează şomeri care mai au 3 ani până la
îndeplinirea condiţiilor pentru solicitarea pensiei anticipate
parţiale, pensiei anticipate sau pentru acordarea pensiei pentru
limită de vârstă, conform legii;
·
dezvoltarea spiritului antreprenorial al persoanelor în căutare de
loc de muncă prin acordarea de servicii de consultanţă şi
asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau
pentru iniţierea unei afaceri precum şi prin acordarea de credite cu
dobândă avantajoasă în vederea creării de noi locuri de
muncă;
·
asigurarea egalităţii de şanse între femei şi
bărbaţi, pe piaţa muncii;
·
dezvoltarea şi îmbunătăţirea capacităţii
Agenţiei Judetene pentru Ocuparea Forţei de Muncă de a atrage si
implementa proiecte cu finanţare europeană;
Pentru
realizarea acestor obiective, Agenţiei Judeteana pentru Ocuparea
Forţei de Muncă Harghita s-a bazat in anul 2011, în principal, pe
următoarele direcţii de acţiune:
·
implementarea programelor de ocupare şi formare profesională,
precum şi adaptarea acestora în funcţie de cerinţele şi
evoluţiile de pe pieţele muncii locale, în vederea atingerii
indicatorilor de performanţă manageriala pentru anul 2011;
·
dezvoltarea relaţiilor cu angajatorii şi creşterea
gradului de personalizare a acţiunilor pentru persoanele aflate în
căutarea unui loc de muncă;
·
pregătirea personalului propriu pe diferitele paliere ale
activităţii proprii, dar mai ales
pentru accesarea de fondurilor europene;
·
creşterea gradului de informare a beneficiarilor despre serviciile
oferite de serviciul public de ocupare din judet.
CAPITOLUL II. SITUAŢIA
ŞOMAJULUI ÎNREGISTRAT ÎN ANUL 2011
Somajul este locul
de intalnire si de confruntare al cererii si ofertei globale de munca.
Somajul se amplifica
datorita capacitatilor de productie nefolosite, intr-un context de recesiune
economica profunda si o strategie de tranzitie la economia cu piata
concurentiala. Trebuie avut in vedere efectul distructiv al dobanzilor asupra
investitiilor si implicit al ocuparii; rigiditatea salariilor in privinta
scaderii; eliberarea accentuata a fortei de munca din motive de retehnologizare
si stagnarea crearii de locuri de munca.
Somajul reprezintă o
formă gravă de risipă a resurselor necesare pentru
asigurarea creşterii economice şi acumularea unor venituri mai mari.
La rândul ei, creşterea trebuie să genereze noi locuri de muncă,
ducând la îmbunătăţirea standardelor de viaţă pentru
mase largi de oameni şi la reducerea inegalităţilor în
distribuirea veniturilor. Dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci
de,veniturile create beneficiază un segment relativ îngust de oameni.
Pornind de la indicatorii care influenteaza
forţa de muncă civilă din judetul Harghita, cum ar fi: populaţie ocupata civila totală-129.600; resursele de muncă-207.500;
populaţia activă civilă-145.200; populaţia în
pregătire profesională şi alte categorii de populaţie în
vârstă de muncă-62.800; a faptului ca in cadrul judetului predomina
industria textila, industria lemnului,
comertul si agricultura.
Astfel pe parcursul anului 2011 numărul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Harghita a scazut de la 12540 la 31.01.2011 la 9196 la 31.12.2011,dupa cum se observa in tabelele de mai jos:
NUMĂR
ŞOMERI ŞI RATA ŞOMAJULUI
ÎN JUDEŢUL HARGHITA
ANUL 2010-2011
Indicatori/ luna |
Ian. 2010 |
Febr. 2010 |
Mart. 2010 |
Apr. 2010 |
Mai 2010 |
Iun. 2010 |
Iul. 2010 |
Aug. 2010 |
Sep. 2010 |
Oct. 2010 |
Noi. 2010 |
Dec. 2010 |
Total şom. din care: |
15817 |
16442 |
16249 |
15484 |
13883 |
13456 |
12402 |
12530 |
12124 |
12565 |
12606 |
12777 |
Şomeri în plată |
11425 |
11768 |
11387 |
10802 |
9628 |
8715 |
7894 |
7306 |
7304 |
7388 |
7467 |
7907 |
Şomeri neind. |
4392 |
4674 |
4862 |
4682 |
4255 |
4741 |
4508 |
5224 |
5090 |
5177 |
5139 |
4870 |
Rata şom. (%) |
11.04 |
8.3 |
8.36 |
10.81 |
9.69 |
9.39 |
8.65 |
8.7 |
8.38 |
8.68 |
8.71 |
8.83 |
Indicatori/ luna |
Ian. 2011 |
Febr. 2011 |
Mart. 2011 |
Apr. 2011 |
Mai 2011 |
Iun. 2011 |
Iul. 2011 |
Aug. 2011 |
Sep. 2011 |
Oct. 2011 |
Noi. 2011 |
Dec. 2011 |
Total şom. din care: |
12540 |
12068 |
11031 |
9683 |
8491 |
8123 |
7810 |
8286 |
8365 |
8551 |
8893 |
9196 |
Şomeri în plată |
7484 |
6670 |
5681 |
4586 |
3728 |
3340 |
3191 |
3013 |
2985 |
3108 |
3328 |
3645 |
Şomeri neind. |
5056 |
5398 |
5350 |
5097 |
4763 |
4783 |
4619 |
5273 |
5380 |
5443 |
5565 |
5551 |
Rata şom. (%) |
8.67 |
8.34 |
7.62 |
6.69 |
5.87 |
5.61 |
5.38 |
5.7 |
5.76 |
5.89 |
6.12 |
6.33 |
Fata de anul trecut numarul somerilor a scazut de la 12777 persoane la 31.12.2010 la 9196 persoane la 31.12.2011, persoane provenite din industria lemnului, constructii, confectii si agricultura. Cererea de forţă de muncă pregătită profesional inregistrata la AJOFM HARGHITA a crescut constant pana catre sfarsitul anului 2011. Astfel la 31.12 2011, din totalul şomerilor aflaţi în evidenţă 40% procente aveau absolvită maxim şcoala generală, 5518 (adică 60%) fiind absolvenţi de şcoală profesională, liceu sau studii superioare.
Şomerii
neindemnizaţi sunt, de regulă, persoane care fie că au
ieşit din perioada de acordare a indemnizaţiei de şomaj
fără a se putea încadra, fie nu întrunesc condiţiile legale de
acordare a indemnizaţiei de şomaj, dar apelează la serviciile
agenţiei pentru a-şi găsi un loc de muncă. Aceştia sunt persoane cu o pregătire
inferioară (de multe ori analfabete), în majoritate provenind din mediul
rural, care sunt nevoite să apeleze la autorităţile locale
pentru obţinerea venitului minim garantat pentru a-şi asigura
mijloacele de trai. Urmare a nivelului foarte redus de scolarizare, aceste persoane
de multe ori imposibil de reintegrat sustenabil pe piata muncii sau chiar de
cuprins la programe de calificare.
În graficul următor
este prezentată evoluţia ponderii şomerilor neindemnizaţi
si a celor indemnizati în totalul
şomerilor înregistraţi, in anul 2011 comparativ cu anul 2010, pe
trimestre.
Din punct de vedere al structurii pe grupe de vârstă a şomerilor înregistraţi, observăm in graficul de mai de jos, că grupele de vârstă în care se regăsesc cei mai mulţi şomeri rămân grupele 30-39 de ani şi 40-49 de ani, someri in urma restructurarilor si disponibilizarilor care nu au avut varsta de pensionare. Ambele grupe de vârstă au înregistrat numărul maxim de şomeri pe toată perioada anului 2011 si in comparatie cu anul 2010. Acestea sunt urmate de catre grupa de varsta sub 25 ani in majoritate absolventi, care isi gasesc greu loc de munca din cauza lipsei experintei in campul muncii.
Referitor la şomajul înregistrat pe sexe, in fiecare
trimestru din perioada 2009-2011, numarul somerilor barbati este mai mare decat
cel al femeilor, reprezentand 59% din total someri in trimestrul I al anului
2009 ajungand la 52% din total someri in trimestru IV al anului 2011, numarul
femeilor osciland intre 41-48% din total someri.
Numarul mai mare de someri in randul barbatilor se datoreaza faptului ca in judetul Harghita s-au inchis, sau restructurat fabrici de tractoare, metalurgia, minele, astfel incat majoritatea locurilor de munca erau ocupate de catre barbati. De asemenea constructiile au fost afectate serios de criza financiara, generand someri cu preponderea barbati. Domeniile în care populaţia feminină este majoritară ca pondere a ocupării sunt: industria textila, comertul, învăţământul, sănătatea şi administraţia publică. Dintre aceste ramuri se observa ca doua, respective industria textile si comertul fac parte din gama de activitati economice preponderente in judet.
Evolutia pe sex este
prezentata in graficul de jos:
Incepand cu trimestrul I al anului 2010 se
observa o crestere a ratei somajului, varfurile ratei somajului in judetul
Harghita inregistrandu-se in trim. I al anului 2011 (8,67%) si 2010. Ulterior a
inceput un porces de descrestere a ratei somajului , ajungand ca in trimestrul
II al anului 2011 la 5,40% . Incepand cu a doua jumatate a anului 2011, se
observa o inversare lenta a trendului, numarul somerilor incepe sa creasca
lent, astfel ca pana la sfarsitul trimestrului IV sa ajunga la 6,33%, totusi cu
2,5 pp mai mica fata de aceasi perioada a anului 2010 .
Se poate spune ca evolutia somajului in perioada scursa de la inceputul crizei financiare este una in forma de dinti de fierastrau. Astfel dupa absobirea primului soc al crizei si atingerea unor maxima a ratei somajului si a descresterii economice, a urmat o perioada de descerstere pe fondul stoparii recesiunii economice, al aparitiei efectelor politicilor anti-criza si a unei usoare cresteri economice incepand cu trim IV al 2010. In a doua jumatate anului 2011, in pofida unei cresteri economice de peste 2% numarul somerilor a inceput sa creasca pe fondul pesimismului intreprinderilor cu privire la efectele crizei datoriilor suverane si a reducerii cheltuielilor bugetare asupra tuturor economiilor din UE.
În majoritate, şomerii înregistraţi sunt din categoria
persoanelor cu educaţie scăzută, cu calificări inferioare
care au nevoie de sprijin. Sprijinul se
referă fie la aplicarea
măsurilor de protecţie pasivă şi activă asigurate din
bugetul asigurărilor pentru şomaj, fie pentru a beneficia de
prevederile legislaţiei privind venitul minim garantat.
Harghita are o populaţie predominat rurală (55,9%), ocuparea
în agricultură este mai mare decât media naţională (peste 32%
potrivit balantei fortei de munca), in depresiunile intramontane se
inregistreaza frecvent inversiuni de temperatura, aerul rece putand stationa
aici perioade indelungate. De altfel, localitatea Joseni (jud. Harghita) este
cunoscuta drept polul frigului din Romania. Cel mai puternic impact al somajului
se regaseste in orasele monoindustriale axate pe prelucrarea metalelor si in
localitatile din zonele miniere. În ceea ce priveşte şomajul pe medii de rezidenta se constata diferente astfel: in mediul urban
peste trei sferturi (76.9%) din someri aveau varsta cuprinsa intre 25 - 49 ani,
in timp ce 50.3% din somerii din mediul rural erau in afara acestor limite. Ponderea
tinerilor (15 - 24 ani) a fost de 13% din somerii din mediul rural, fata de
numai 9.2% in mediul urban.
Se
observa ca proportia persoanelor ocupate care lucrau in ramurile agricole era
de 37.4%.
In
ramurile ne-agricole, persoanele ocupate au ponderi semnificative in industria
prelucratoare (lemn) (34%) si in comert (14%). Se constată reducerea continuă a numărului
de persoane ocupate în mediul rural şi creşterea populaţiei
ocupate în mediul urban. Altfel, putem spune că, gradual, agricultura
îşi pierde eticheta de tampon ocupaţional, atribuită în perioada
1990-2000, perioadă în care această ramură absorbea surplusul de
forţă de muncă rezultat din restructurarea celorlalte ramuri ale
economiei naţionale; Evoluţia populaţiei
judeţului, este diferită în funcţie de mediile de
rezidenţă. Populaţia din mediul urban se înscrie într-un ritm
descendent, scăzând cu 10,7%. În mediul rural, populaţia
înregistrează o creştere de 2,6%. Creşterea populaţiei
rurale este în corelaţie cu tendinţa de migrare. Disparitati intre
numarul de IMM-uri infiintate in zonele mai dezvoltate si cele mai putin
dezvoltate, intre mediul urban si cel rural. Serviciile de consultanta in
domeniul afacerilor sunt slab dezvoltate. Numarul mic de IMM-uri active in
mediul rural si insuficienta dezvoltare a IMM-urilor din sectorul serviciilor,
in general. Aceasta tendinta de somaj mai ridicat in mediul rural se mentine pe
toata perioada anului 2011cat si a anului 2010.
Îmbunătăţirea condiţiilor de viata a populaţiei din mediul rural prin sprijinirea dezvoltării si diversificarii activităţilor economice durabile ar duce la scaderea somajului din mediul rural.
Din graficul de mai sus se observa ca in trimestrul II a fiecarui an, avem un varf maxim de intrari de locuri de munca, aceast lucru se explica prin faptul ca in aceasta perioada incepe sezonul in agricultura si constructii.
Ocupaţiile care au înregistrat cel
mai mare număr de locuri de munca au fost cele din domeniul confectiilor
cu un procent de 13.4% din total locuri de munca vacante, urmate de cele de
muncitori necalificati in agricultura si constructii cu un procent de 10,68%
din total locuri de munca vacante.
Locurile de muncă
vacante declarate de angajatori în anul
2011 în conformitate cu prevederile Legii Nr.76/2002 cu modificările
şi completările ulterioare, au înregistrat o usoara scadere fata de
anul 2010 (4666 locuri de munca in 2011, 5712 locuri de muncă vacante declarate
în 2010, faţă de 3914 locuri de muncă vacante declarate în
2009).
În anul 2011 numărul
locurilor de muncă declarate în mod repetat de angajatori din cauză
că nu puteau fi ocupate, a scăzut, ponderea acestora era în anul 2011
de 7,50% si 7,80% in anul 2010, faţă de 12,60% în anul 2009, aceasta
dovedind şi faptul că, persoanele în căutarea unui loc de
muncă (mai numeroase) au acceptat ocuparea mai uşor.
Principalele domenii de
activitate, în care s-a înregistrat un număr semnificativ de locuri de
muncă vacante, luna decembrie 2011, a fost în:
-
fabricarea altor articole de
îmbrăcăminte, confectii (60);
-
comerţ cu amănuntul în magazine
nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare (28).
Scăderea
numărului de locuri de muncă se justifică pe fondul crizei ca
urmare a restrângerii diverselor activităţi economice şi a
limitării ofertelor din partea angajatorilor pe piaţa muncii. Aceasta
arată că şi oportunităţile de angajare a persoanelor
aflate în căutarea unui loc de muncă, înregistrate la agenţiile
teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă sunt mai mici, numărul de angajări realizate din rândul şomerilor a
scazut fata de anul 2010 cu 1990 persoane, aceasta datorandu-se si crizei
economice si a faptului ca Harghita are o populaţie predominat rurală
(55,9%), ocuparea în agricultură este mai mare decât media
naţională (peste 32% potrivit balantei fortei de munca), in
depresiunile intramontane se inregistreaza frecvent inversiuni de temperatura,
aerul rece putand stationa aici perioade indelungate. De altfel, localitatea
Joseni (jud. Harghita) este cunoscuta drept polul frigului din Romania. Cel mai
puternic impact al somajului se regaseste in orasele monoindustriale axate pe
prelucrarea metalelor si in localitatile din zonele miniere.
În graficul de mai jos se observă evoluţia numărului de şomeri angajati pe perioada anului 2011 si pe tot anul 2010.
CAPITOLUL
III. REALIZAREA
OBIECTIVELOR PROGRAMULUI PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ŞI ALE
PLANULUI DE FORMARE PROFESIONALĂ ÎN
ANUL 2011
III.1.
Rezultatele
implementării Programului de ocupare a forţei de muncă în anul
2011
Obiectivul general al Programului pentru ocuparea forţei de muncă în anul 2011, a fost încadrarea în muncă a cel puţin 4500 persoane, . până la 31.12.2011 fiind încadraţi 3699 persoane.
La măsurile realizate depăşirea de program a fost de maxim 730%.
Programul de ocupare a forţei de muncă s-a
realizat după cum urmează:
- cursuri de formare profesională, program pentru 2011 -250 de persoane încadrate, realizat la 12 luni 312 persoane încadrate;
- alocaţii pentru şomeri care se încadrează înainte de expirarea şomajului din total program pentru 2011 de 550 de şomeri, la 12 luni s-a realizat 495;
- încadrarea şomerilor peste 45 de ani sau întreţinători unici de familie, s-au încadrat 612 persoane, din total programat pentru anul 2011 de 250 şomeri;
- încadrarea absolvenţilor din instituţii de învăţământ s-a incadrat 196 persoane, din 200 programaţi pe total an 2011;
- încadrarea prin stimularea mobilităţii forţei de muncă programaţi pentru anul 2011 - 30 persoane, realizat la 12 luni - 46 persoane;
- încadrarea persoanelor cu handicap prin subventionarea locului de munca, programat pentru anul 2011 - 5, realizat la 12 luni – 7 persoane s-au incadrat.
Pe grupuri ţintă, este remarcat numărul redus de şomeri de etnie romă încadraţi în muncă doar 16 la 31.12.2011 din 2234 aflati in evidentele AJOFM Harghita, cauzele principale fiind:
- nivel redus de pregătire şcolară şi profesională;
- în cazul unora dintre comunităţi lispa mijloacelor de transport în comun ( mai ales in comunitatile din jurul orasului Cristuru Secuiesc);
- lipsa culturii muncii.
III.2 Măsuri de stimulare a
ocupării cu finanţare din bugetul asigurărilor pentru şomaj
III.2.1 Informare şi consiliere
profesională
Serviciile de informare
şi consiliere profesională au un rol esenţial în
activitatea desfăşurată de serviciile publice de ocupare,
de calitatea acestora depinzând în mare măsură rezultatele
aplicării celorlalte tipuri de servicii de stimulare a ocupării, în
special formarea profesională.
Pe parcursul anului 2011
au beneficiat de servicii de informare şi consiliere profesională,
oferite prin intermediul agenţiilor teritoriale şi a furnizorilor
externi persoane 41.853 aflate în
căutarea unui loc de muncă, dintre care: 66.611 persoane nou
înregistrate şi 2.621 persoane care au mai beneficat de aceasta masura de
mai multe ori. Dintre persoanele nou înregistrate informate şi consiliate
prin AJOFM Harghita şi prin furnizori externi 53,1 % au fost
bărbaţi şi 46,9 % femei.
Analizând activitatea de
informare şi consiliere, la nivel judetean, se constată o
creştere a numărului beneficiarilor în anul 2011, comparativ cu anul
2010 si 2009.
Ca urmare a
participării la serviciile de informare şi consiliere profesională, 918 persoane au fost
cuprinse la cursuri de formare profesională, 114 persoane au beneficiat de
servicii de consultanţă pentru iniţierea unei afaceri. Au fost
angajate exclusiv prin serviciile de consiliere şi orientare
profesională 993 persoane, ceea ce reprezintă 16 % din totalul
persoanelor ocupate prin programul de ocupare.
Prin implementarea
programului „De la şcoală, la viaţă profesională, spre
carieră”, în cadrul căruia au fost desfăşurate 13
şedinţe de informare şi consiliere individuale si de grup,
s-a urmărit creşterea şanselor de ocupare prin activitatea de
informare şi orientare profesională a elevilor din anii terminali ai
învăţământului preuniversitar, viitori absolvenţi.
Pe parcursul anului 2011
au beneficiat de servicii de consiliere profesională 26.371 persoane din
grupul cu nevoi speciale( someri de lunga durata , din mediul rural,romi ,
persoane cu dizabilitati etc. ) .
III.2.2 Formare profesionala
Prin Planul Judetean de
Formare Profesională in anul 2011 Agenţia Judeteana pentru Ocuparea
Forţei de Muncă Harghita şi-a propus cuprinderea în programe de
formare profesională a unui număr de 1222 persoane. Din cele 1222
persoane beneficiare de servicii de formare profesională gratuite,
prevăzute în plan, 1177 sunt şomeri aflaţi în evidenţele
agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă şi 45 persoane
altele decât şomerii (45 persoane aflate în detenţie).
Pe parcursul anului 2011,
în programele de formare profesională organizate de catre agenţie, au
fost cuprinse 938 persoane, din care 938 şomeri.
Comparând datele
prevăzute în plan cu cele realizate, se poate observa că:
Planul anual de formare
profesională s-a realizat în proporţie de 77 %;
Participarea
şomerilor la cursurile de formare profesională nu a fost la nivelul
prevăzut, fiind realizată în proporţie de 80 % din numărul
programat;
În ceea ce priveşte
rata de plasare în muncă, aceasta a fost de aproximativ 40 % la 6 luni
şi aproximativ 10 % la 12 luni, de la data susţinerii examenului de
absolvire.
Structurarea Planului de
formare profesională pe grupuri dezavantajate a fost fundamentată de
agenţie pe baza unor analize
socio-economice realizate la nivel local, care au avut în vedere şi reprezentativitatea
grupurilor vulnerabile (număr comunităţi de romi, număr
persoane cu handicap care îndeplinesc condiţiile legale de acces la
programe de formare profesională, număr persoane din mediul rural,
etc.). Şi în anul 2011 Agenţia Judeteana pentru Ocuparea Forţei
de Muncă Harghita a acordat o atenţie deosebită persoanelor din
mediul rural şi persoanelor aparţinând unor grupuri dezavantajate pe
piaţa muncii. Astfel, 67 % dintre cursanţi au fost femei (628
persoane), 522 persoane au fost din mediul rural, 31 persoane din rândul
etnicilor romi, 12 persoane au fost cu dizabilităţi.
Cele mai multe persoane au fost cuprinse în cursurile derulate
prin intermediul furnizorilor autorizaţi de formare profesională, cu
care agenţia pentru ocuparea forţei de muncă a încheiat
contracte, au fost cuprinse în cursuri de formare profesională 432
persoane (din care 432 persoane din rândul şomerilor), iar restul au
participat la cursuri organizate in colaborare cu CRFPA Brasov .
Structura numărului
persoanelor cuprinse în cursuri de formare profesională, pe tipuri de
organizatori, este prezentată în graficul următor:
Din cele 938 persoane din
rândul şomerilor cuprinşi la cursuri în anul 2011, au absolvit 577 persoane reprezentând 62 % din
cursanţi, din care s-au încadrat 122
persoane, multe programe aflându-se încă în derulare şi în
anul 2012.
Cele mai multe
opţiuni exprimate de persoanele din rândul şomerilor au fost pentru
programele de formare profesională din sectoarele:
EXEMPLU:
Comerţ (lucrător
în comerţ –6 programe, comerciant vanzator 2 programe);
Turism, hoteluri, restaurante (bucatar
-3 programe);
Construcţii (instalator instalaţii tehnico - sanitare şi de gaze –1 programe, dulgher – 2 programe , montator gips carton – 1 programe);
Competente comune (
comunicare – 4 programe , limbi straine – 4 programe, operator calculator – 4
programe .
III.2.3. Stimularea încadrării în muncă a
absolvenţilor instituţiilor de învăţământ
Stimularea încadrării în
muncă a absolvenţilor a îmbrăcat, începând cu anul 2007, noi valenţe, aceasta vizând ambele
segmente ale pieţei muncii: angajator şi absolvent.
Subvenţiile acordate
angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor de
învăţământ, diferenţiate în funcţie de nivelul
studiilor absolvite de cel angajat, au avut
un aport important la ocuparea tinerilor înregistraţi în
evidenţele agenţiei.
Utilizarea tuturor mijloacelor de
informare în masă cu privire la măsurile active destinate tinerilor,
informarea şi consilierea privind cariera elevilor din anii terminali de
studii, bursa locurilor de muncă destinată absolvenţilor a
făcut posibilă angajarea a 565 absolvenţi, după cum
urmează:
189 absolvenţi (33,45 %) prin
încheierea de contracte individuale de muncă pe perioadă
nedeterminată, prin subvenţionarea locului de muncă;
376 (66,55 %) absolvenţi prin
încheierea de contracte individuale de muncă, dar fără
subvenţionarea locului de muncă.
Din cei 189 absolvenţi
angajaţi prin măsura de subvenţionare a locului de muncă,
10 sunt absolvenţi ai ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de
arte si meserii , 105 sunt absolvenţi de învăţământ liceal
sau postliceal şi 74 sunt absolvenţi de învăţământ
superior.
O contribuţie importantă
la încadrarea în muncă a absolvenţilor a fost organizarea, la nivel
naţional, a Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi, în
lunile septembrie ai fiecarui an .
Din totalul celor 1202
participanţi la bursă, 1018 au fost absolvenţi. Dintre
aceştia, au fost selectaţi în vederea încadrării în muncă
305 absolvenţi, din care 33 au fost ocupaţi în muncă.
În anul 2011, au beneficiat de prime neimpozabile de încadrare acordate
din bugetul asigurărilor pentru şomaj, 196 absolvenţi de
învăţământ care s-au încadrat pentru o perioadă mai
III.2.4. Acordarea de credite în
condiţii avantajoase
Măsura de stimulare a ocupării
prin acordarea de credite din bugetul asigurărilor pentru şomaj
şi-a pierdut treptat din atractivitate, din cauza evoluţiei de pe
piaţa dobânzilor bancare, precum şi a condiţiilor impuse legate
de angajarea şomerilor. Prin
acordarea creditelor cu dobândă avantajoasă în
scopul creării de noi locuri de muncă, nu am
acordat credite in anul 2011 si nici in anul 2010.
III.2.5. Încadrarea în muncă a şomerilor înainte
de expirarea perioadei de indemnizare
În scopul prevenirii şomajului
de lungă durată şi stimulării şomerilor de a se
încadra în muncă înainte de expirarea perioadei de indemnizare, s-au
asigurat resursele financiare necesare acordării de alocaţii pentru
495 şomeri, din care 251 femei.
Structura pe grupe de vârstă a
persoanelor beneficiare de alocaţii
pentru încadrarea înainte de expirarea indemnizaţiei de şomaj se
prezintă astfel:
45 persoane au vârsta mai
mică de 25 ani;
148 persoane au vârsta
cuprinsă între 25-35 ani;
159 persoane au vârsta
cuprinsă între 35-45 ani;
143 persoane au vârsta de peste 45 ani, din care 80 sunt persoane peste
50 ani.
Această măsură s-a
dovedit, ca şi în anii precedenţi, mai eficientă la persoanele
aparţinând grupelor de vârstă
peste 35 de ani, acestea fiind mai interesate să se angajeze cât
mai repede după identificarea unui loc de muncă.
III.2.6.
Încadrarea în muncă a persoanelor cu vârsta de peste 45 ani sau
şomeri unici susţinători ai familiilor monoparentale
Şomajul în rândul persoanelor
cu vârsta de peste 45 ani sau şomeri unici susţinători ai
familiilor monoparentale continuă să constituie una din problemele
pieţei forţei de muncă.
În anul 2011 au fost încadrate în
muncă 1811 persoane cu vârsta de peste 45 ani sau şomeri unici
întreţinători de familie, din care 612 persoane prin acordarea de
subvenţii angajatorilor care încadrează persoane din aceste categorii
(593 cu vârsta de peste 45 ani şi 19 şomeri unici
susţinători ai familiilor monoparentale).
III.2.7. Încadrarea în muncă
prin stimularea mobilităţii forţei de muncă
Mobilitatea geografică este
stimulată prin acordarea de prime de încadrare sau de instalare, după
caz. Limitată ca rezultat, măsura poate fi o soluţie pentru
acoperirea deficitelor de forţă de muncă din anumite zone,
regiuni şi sectoare de activitate.
Stimularea mobilităţii
geografice privită din perspectiva ocupării unui loc de muncă nu
a produs efecte spectaculoase. Mentalitatea înrădăcinării în
locul de naştere, coroborată cu salarii relativ mici şi aspectele
legate de obţinerea unei locuinţe pentru sine şi familie,
reprezintă numai câteva dintre motivele pentru care această
măsură are eficienţă redusă.
Cu toate că, potrivit
programului, se estimase ocuparea unui număr de 30 persoane, 46 persoane
au fost ocupate în muncă prin
acordarea de prime de mobilitate, balanţa înclinându-se în favoarea celor
care şi-au schimbat domiciliul, astfel: 7 persoane ca urmare a
încadrării într-o localitate situată la o distanţă mai mare
de 50 km de localitatea unde au avut domiciliul, iar 39 persoane care, ca
urmare a angajării lor, şi-au schimbat domiciliul.
Din punct de vedere al vârstei,
măsura a avut un efect mai mare asupra categoriei de vârstă între 25
– 35 ani, beneficiarii acestei măsuri active grupându-se după cum
urmează:
-
7
persoane au vârsta sub 25 ani;
-
33
persoane au vârsta cuprinsă între 25 şi 35 ani;
-
3
persoane au vârsta cuprinsă între 35 şi 45 ani;
-
3
persoane au vârsta peste 45 ani, din care 3 sunt persoane peste 50 ani.
III.2.8. Încadrarea
în muncă a persoanelor cu handicap
Prin aplicarea complexului de măsuri active prevăzute pentru
promovarea includerii sociale a persoanelor cu handicap apte de muncă, s-a
reuşit încadrarea în muncă a 11 persoane, din care 7 persoane prin
măsura de acordare de subvenţii angajatorilor. Realizarile in acest sens au fost extrem de
reduse datorita faptului ca aceasta forma de sprijin este considerata ajutor de
stat, si suma care poate fi acordata este limitata la 60% din valoarea cheltuielilor
salariale pe care angajatorul le are cu persoana in cauza. Practic in anii de
referinta suma care putea fi acordata ca subventie pentru angajarea unei
persoane cu handicap cu salariul minim brut pe economie era mai mica decat ce
care era acordata unui somer de peste 45 de ani sau a unui proaspat absolvent
(amandoi perfect sanatosi)
III.2.9. Acordarea
serviciilor de asistenţă şi consultanţă pentru
începerea unei activităţi independente
În contextul politicii de încurajare
a aşa intitulatei auto - ocupări, respectiv de a sprijini activităţile
antreprenoriale ale asiguraţilor în sistem, agenţia a acţionat
prin efort propriu şi prin intermediul furnizorilor de servicii
specializate, în direcţia oferirii de servicii de asistenţă
şi consultanţă gratuită pentru iniţierea de către
şomeri a unei activităţi pe cont propriu.
În anul 2011, aceste servicii au fost accesate, la
solicitare, de 114 persoane.
Numărul celor care au
reuşit să demareze o activitate sau afacere pe cont propriu ca urmare
a serviciilor de consultanţă şi asistenţă pentru începerea
unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri,
a fost de 73 persoane, din care 24 sunt
femei. Practic in lipsa personalului calificat si disponibil pentru acordarea
unor astfel de servicii, AJOFM Harghita a procedat an de an la externalizarea
acestor servicii pe trei loturi zonale, fiind in acest fel asigurata o
acoperire a teritoriului mai aproape de necesitatileclientilor. Trebuie spus ca
totusi aceasta activitate a fost afectata (comparativ cu 2007-2008) de
consecintele crizei financiare si a masurilor fiscale pentru largirea bazei de
impozitare luate de MF.
Prin serviciile de
mediere au fost încadrate în muncă
12395 persoane, din care 10038 persoane cu contract de muncă pe
perioadă nedeterminată iar 2357 pe perioadă determinată.
Activitatea de mediere a
muncii a fost susţinută în mod
evident şi de organizarea burselor locurilor de muncă.
În afara celor două
burse generale au fost organizate burse speciale pentru romi şi pentru
tinerii care au părăsit sistemul de protecţie a copilului. La
nivel local au fost organizate, la cererea
pieţei, burse pentru: femei, diverse meserii (confecţioneri în
textile, sticlari, funcţionari publici, constructori, marochineri,
lucrători în comerţ, asistent medical, prelucrător lemn) şi
sectoare de activitate, disponibilizaţi colectiv, persoane cu handicap.
Prin intermediul burselor locurilor de muncă organizate în anul 2011,
au fost ocupate 82 persoane, după cum urmează :
o
67 persoane
o
15 persoane
În anul 2011
numărul persoanelor ocupate prin intermediul burselor locurilor de
muncă a reprezentat 2,22 % din totalul persoanelor ocupate prin
medierea muncii.
III.3.
Acompaniament social personalizat acordat tinerilor supuşi
riscului marginalizării sociale
În anul 2011, pentru asigurarea
acompaniamentului social personalizat prevăzut de Legea nr.116/2002
privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale au fost
încheiate 17 contracte de solidaritate şi au fost identificaţi 15
angajatori de inserţie.
Pe
parcursul anului 2011 au fost mediate şi consiliate profesional 17
persoane din rândul categoriilor de tineri supuşi riscului
marginalizării.
Au fost încadrate în muncă 22 persoane,
astfel: 3 tineri proveniţi din
centrele de plasament şi centrele de primire a copilului din cadrul
serviciilor publice specializate şi al organismelor private autorizate în
domeniul protecţiei copilului (13,64%), 5 tineri singuri cu copii în
întreţinere (22,73%), 8 tineri familişti cu copii în întreţinere
(36,36%), 6 tineri familişti fără copii în întreţinere
(27,27%).
III.4. Incadrarea elevilor si studentilor pe perioada vacantelor
Stimularea încadrării
în muncă a elevilor si studentilor pe perioada vacantelor a îmbrăcat,
începând cu anul 2007, noi valenţe,
aceasta vizând ambele segmente ale pieţei muncii: angajator şi
absolvent.
Subvenţiile acordate
angajatorilor pentru încadrarea în muncă a elevilor si studentilor, au
avut un aport important la ocuparea
tinerilor pe perioada vacantelor.
In anul 2011 au beneficiat de
aceasta masura 137 de elevi si studenti, din care 127 elevi, din care 62.2% au
fost de sex feminin si 10 studenti , care la fel au predominat cei de sex
feminin 80%.
III.5. Măsuri de
prevenire a şomajului
Măsurile de prevenire a şomajului,
constând în principal în oferirea serviciilor de preconcediere persoanelor
ameninţate de riscul de a deveni şomeri fie ca urmare a
restructurărilor unor activităţi economice, fie datorită
unor cauze personale, au constituit o prioritate a agenţiilor teritoriale,
deşi numărul persoanelor disponibilizate colectiv nu a fost de
amploarea celui înregistrat la sfârşitul anilor ‘90 şi începutul
anilor 2000 chiar şi pe fondul manifestării crizei economico
financiare mondiale.
Pentru realizarea
serviciilor de preconcediere au fost utilizate instrumentele prevăzute în
actele normative în vigoare.
Serviciile de
preconcediere sunt acele servicii oferite de catre agenţiile judeţene
pentru ocuparea forţei de muncă, prin care cei disponibilizaţi
sunt ajutaţi sa se integreze pe piaţa muncii. De aceste servicii
beneficiază nu numai persoanele vizate sa-şi piardă locul de
muncă, ci si persoanele fără loc de muncă şi care
solicită aceste servicii.
În cadrul serviciilor
de preconcediere se efectuează sondarea opiniei salariaţilor
disponibilizaţi, prin completarea unor chestionare, conform metodologiei
stabilite. Astfel, au fost completate 95 chestionare. Din aceste
chestionare, a rezultat faptul că 3 persoane doresc să ocupe un
loc de muncă, 19 persoane au optat pentru înscrierea la cursurile
de formare profesională, iar 1 persoană doreşte să-şi
deschidă o activitate pe cont propriu.
Un indicator important
în cadrul serviciilor de preconcediere îl constituie plasarea pe locurile de
muncă vacante existente pe plan local şi instruirea în
modalitaţi de căutare a unui loc de muncă.
Din totalul persoanelor
asistate (204 persoane), au fost instruite în căutarea
unui loc de muncă 204 , iar 201 persoane au fost îndrumate spre diferite
măsuri de stimulare a ocupării.
Din monitorizarea
indicatorilor de preconcediere, rezultă că numărul persoanelor
încadrate în termen de 30 de zile de la disponibilizare este de 2
persoane, iar a celor cuprinse în cursuri de calificare este de 8
persoane.
CAPITOLUL IV
REALIZAREA INDICATORILOR DE PERFORMANTA PREVĂZUŢI PENTRU ANUL 2011
Prin implementarea, în anul
2011, a măsurilor active cuprinse în Programul pentru ocuparea forţei
de muncă şi a altor acţiuni menite să contribuie la
realizarea acestora, nivelul realizării indicatorilor de
performanţă, stabiliţi prin Contractul – angajament încheiat
între Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Harghita şi
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, se
prezintă astfel:
În anul 2011, AJOFM
Harghita şi-a atins obiectivele stabilite în Contractul de
Performanţă Managerială încheiat cu ANOFM, din pachetul de 8
indicatori de performanţă, 5 nu au fost realizaţi, aşa cum
este evidenţiat în tabel.
Indicatorul care prezintă cel mai mare decalaj faţă de
nivelul programat este „Rata de participare a şomerilor de lungă
durată la măsuri active ”.
In
contextul unor continue restrangeri a personalului in perioada 2009-2011 de la 41 la 37,
combinat cu o scadere a numarului de someri de la 12777 decembrie 2010 la 9196
someri la 31.12.2011, totusi agentia,
care
şi-a desfăşurat activitatea influenţată direct de efectele crizei economico-financiare, chiar
şi în condiţiile diminuării numărului de personal,
şi-a atins obiectivele stabilite pentru perioada 2010-2011 de analiza,
desfăşurând o activitate eficientă
V.1. Plasarea cetăţenilor români
în străinătate
V.1.1.Reteaua EURES
AJOFM Harghita, în calitate de serviciu public de ocupare, este membru al reţelei EURES din anul 2007. EURES, reţeaua de cooperare între serviciile publice de ocupare europene şi alţi parteneri implicaţi pe piaţa muncii (sindicatele şi organizaţiile patronale), coordonată de Comisia Europeană, are ca principal obiectiv facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul Spaţiului Economic European şi Elveţia. Atingerea acestui obiectiv se realizează prin transparenţa informaţiilor referitoare la locurile de muncă vacante precum şi la condiţiile de muncă şi de viaţă din statele SEE, transparenţă realizată atât prin componenta umană a reţelei (consilierii EURES) cât şi prin componenta tehnică (portalul european EURES al locurilor de muncă vacante).
·
În anul 2011, 88 persoane aflate în căutarea
unui loc de muncă în state europene
s-au adresat consilierului EURES (prin audienţă, e-mail sau
telefonic) pentru găsirea unui loc de muncă în diverse state europene.
Numărul acestor persoane a crescut semnificativ în anul 2011
faţă de anul 2010, cu 53 persoane (de la 35 persoane la 88 persoane),
ceea ce reflectă interesul ridicat al acestora cu privire la găsirea
unui loc de muncă în diverse state UE/SEE prin intermediul serviciilor
EURES. Cele mai solicitate ţări ca destinaţie de muncă ale
căutătorilor de locuri de muncă au fost Spania,
Italia, Danemarca, Germania, Austria, Marea Britanie.
Din
punct de vedere al nivelului de instruire, cei mai mulţi solicitanţii
de loc de muncă în statele europene (42,0% din numărul total) au
pregătire primară, gimnazială şi profesională.
Persoanele cu nivel de instruire liceal
şi postliceal deţin o pondere de 43,2% iar cei cu nivel de instruire
universitar de 13,6% din numărul total al solicitanţilor. Din cele 88
de persoane 47,7% au varsta cuprinsa intre 26-35 de ani, urmati de cei cuprinsi
intre 36-45 ani cu o pondere de 27,27%. Solicitările lor au fost orientate cu
preponderenţă pentru locuri de munca în agricultură,
construcţii, industria prelucrătoare, industria hotelieră, industria
alimentară etc..
Din activitatea
desfăşurată a rezultat că principalele obstacole în calea
mobilităţii lucrătorilor români în spaţiul european sunt
necunoaşterea limbii străine de circulaţie europeană
solicitată de angajator şi insuficienta informare a persoanelor în
căutarea unui loc de muncă în altă ţară
europeană asupra condiţiilor
de muncă şi de viaţă din statul respectiv.
În acest context,
serviciile de informare, consiliere şi mediere oferite de reţeaua
EURES sunt foarte importante în prevenirea fenomenului migraţiei ilegale
şi, mai ales, în gestionarea migraţiei legale.
Pe site-ul ANOFM la secţiunea munca în străinătate (www.muncainstrainate.anofm.ro) au fost postate un număr de 9 materiale informative de interes general pentru cetăţenii români care lucrează în străinătate şi nu numai.
Au fost aduse la
cunoştinţa lucrătorilor români în străinătate precum
şi persoanelor care doresc obţinerea unui loc de muncă în afara
graniţelor tării o serie de informaţii de interes şi prin
participarea la emisiuni dedicate acestora
Pentru a veni în sprijinirea lucrătorilor români care şi-au ales un loc de muncă în străinătate s-a colaborat cu misiunile diplomatice ale României din străinătate, precum şi cu instituţii din România, respectiv Inspecţia Muncii, Inspectoratul General al Poliţiei Române etc.
CAPITOLUL VI. COORDONAREA SISTEMELOR DE SECURITATE
SOCIALĂ
În anul 2011, AJOFM Harghita a
primit de la instituţii competente din alte State membre UE sau de la
persoane fizice interesate un număr de 28 cereri pentru eliberarea formularelor europene E 301 în vederea
certificării perioadele de asigurare realizate în sistemul
asigurărilor pentru şomaj din România. Ca urmare a acestor
solicitări, au fost eliberate de către agenţia judeţeana 28
formulare E 301, dintre care cele mai multe au fost emise pentru Ungaria -23
Italia –2 , Slovacia –1 , Germania -1, Austria-1 . De asemenea, agenţia
judeţeana a emis 1 formulare E 302 prin care se certifică
informaţii referitoare la veniturile membrilor de familie cu domiciliul în
România ai şomerilor indemnizaţi în alte state membre. Acesta a fost
eliberate la cererea instituţiilor competente din Spania.
Mult
mai puţine cazuri, respectiv 2, s-au înregistrat în ceea ce priveşte
cererile pentru acordarea prestaţiei de şomaj în România, prin luarea
în considerare a perioadelor de asigurare pentru şomaj realizate în alte
State membre, atestate pe baza formularelor E 301 emise de intituţiile
competente din aceste state.
În
ceea ce priveşte menţinerea dreptului la prestaţii de şomaj
pe perioada în care şomeri ai altui stat membru îşi căută
un loc de muncă în România, în anul 2011 s-au înregistrat 2 cazuri de
export al prestaţiilor în condiţiile prevăzute de Regulamentul
CE 1408/71. Totodată, la nivelul agenţiei judeţene, nu s-au
înregistrat solicitări privind
exportul prestaţiei de şomaj din România în alte state membre.
CAPITOLUL
VII. PROIECTE
ALE AGENŢIEI JUDETENE PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ HARGHITA
FINANŢATE DIN FONDURI EXTERNE
Agenţia Judeteana
pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita are ca atribuţie expres
prezentată în art.6 alin.1 lit.b din Legea de organizare şi
funcţionare nr.202/2006, aceea de a asigura „implementarea programelor
destinate dezvoltării resurselor umane finanţate din fonduri ale
Uniunii Europene”. Această atribuţie este întărită de
faptul că, în Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 Serviciului Public de Ocupare din România îi este dedicată
o axă specială care are ca obiective modernizarea şi
întărirea capacităţii sale instituţionale.
Aceste
considerente au făcut ca factorii responsabili din AJOFM Harghita şi
specialiştii din compartimentele funcţionale ale acestei
instituţii să se preocupe de identificarea domeniilor şi
aspectelor în care se simte nevoia unui progres şi să elaboreze
proiecte sustenabile pentru a răspunde unor nevoi ardente.
AJOFM Harghita a avut în implementare 2 proiecte (2
strategice), în valoare totală de 26.575.000 lei, din care 24.907.017 lei
finanţare nerambursabilă din
FSE.
Din cele 2 proiecte avute în
implementare de AJOFM în anul 2011, au fost finalizate 1 contract de
finanţare ( 1proiect strategic), 1 proiect continuând implementarea
şi în anul 2012.
Proiecte aflate în
implementare, finanţate din POS DRU
vizează:
-
Cresterea oportunitatilor
de ocupare a tinerilor din mediul rural prin formare si ocuparea lor in
ocupatii care permit lucrul la distanta (telework) –Noi oprtunitati de ocupare
in mediul rural prin Telework – solicitant – Strategic – finalizat la
31.10.2011 – dmi 5.2.
o S-au derulat cursurile de initiere/specializare/ perfectionare in cadrul
celor 12 telecentre, un numar total de 162 cursuri la care au participat 650 someri
o Vizita de studiu pentru 12 reprezentanti ai angatorilor
o Medierea muncii – angajarea a 320 someri
-
Formarea profesionala a
somerilor inclusiv prin implementarea de metode noi de mediere si e-learning –
Program Integrator de Formarea a Adultilor Necalificati – solicitant –
Strategic – in curs de implementare – dmi 5.1.
o Externalizarea partiala a serviciilor de management
o Achiztiiile de echipamente, licente, bunuri
o Inceperea activitatii de mediere, informare si consiliere profesionala
si de formare profesionala: 15 cursuri;
-
Cresterea gradului de ocupare
in randul somerilor de lunga durata , persoanelor aflate in cautarea unui loc
de munca si a femeilor prin oferirea de servicii integrate compuse din
informare si consiliere , formare profesionala si medierea muncii – INCOFOP si
femei Competente – Femei active pe piata muncii – partener , solicitantul fiind
CRFPA Dolj – strategice – in implemetare dmi 5.1. si 6.3
o Activitati de informare si consiliere profesionala
o Activitati de formare profesionala: 8 (4+4) Cursuri cu 112 (56+56)
participanti
-
Cresterea gradului de
ocupare a somerilor tineri prin acordarea de servicii de consiliere si mediere
a muncii - Ai Job clubul tau ai sansa ta – partener - grant – finalizat la
30.06.2011 dmi 5.1.
o Activitati de informare si consiliere
o Activitati de mediere a muncii : 42 Someri incadrati in munca
-
Cresterea gradului de
ocupare somerilor tineri de lunga durata
si a somerilor de lunga durata prin aplicarea de servicii integrate de mediere,
consiliere si formare profesioanala – Priveste inainte – Tu decizi – grant –
partener – in curs de implementare – dmi
5.1.
o Activitati de informare si consiliere profesionala
o Activitati de mediere a muncii
o Activitati de formare profesionala 2 cursuri cu 30 participanti
-
Imbunatatirea gradului de
satisfactie a clientilor prin realizarea si implementarea unui sistem de
generare si raportare electronica a datelor referitoare la subventiile acordate
– PISA – grant – partener, solicitant fiind AJOFM Covasna – finalizat la
30.06.2011 – dmi 4.1.
o Realizarea unei aplicatii complexe integrate In SIANOFM si aplcIitia
COFINOR
o Activitati de instruire pentru peste 300 angajatori
o Peste 450 de angajatori care utilizeaza deja aplicatia
-
Cresterea gradului de
ocupare a persoanelor cu dizabilitati (nevazatoare) inclusiv prin insusirea de
competente specific tehnologiei informatiei – CONECTIC – strategic – partener ,
solicitant fiind AJOFM Galati – finalizat la 31.12.2011- dmi. 6.1
o Participarea la programe de formare profesionala a unul numar de 29
nevazatori, 3 persoane de etnie roma, 6 tineri institutionalizati si 1 persoana
cu handicap (surdo-mut)
o Activitati de mediere a muncii si angajarea aunui numar de 13 nevazatori
-
Cresterea graduui de
ocupare a somerilor tineri, femeilor si somerilor de lunga durata prin formare
in turismul alternative – ALTERTOUR – partener , solicitant fiind AJOFM Olt –
strategic –in curs de derulare – dmi 5.1.
o Activitati de medierea muncii si de informare si consiliere profesionala
o Activitati de formare profesionala : 3 cursuri cu 85 participanti
Au fost efectuate cheltuieli totale de 4.763.217 Ron, fiind rambursata o
suma totala de 3.405.326 Ron, existand alte 2 cereri de rambursare care la
31.12.2011 erau in curs de procesare.
CAPITOLUL
VIII. BUGETUL
ASIGURĂRILOR PENTRU ŞOMAJ
Volumul veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor
pentru şomaj, precum şi structura acestora, pe capitole şi
subcapitole la venituri şi pe destinaţii la cheltuieli, au fost
aprobate prin Legea nr. 287/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat
pe anul 2011, fiind modificata ulterior, prin Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 11/2011, respectiv prin Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 97/2011 privind rectificarea bugetului
asigurărilor sociale de stat pe anul 2010.
În forma sa definitivă, bugetul a prevăzut un volum al
veniturilor în valoare de 30.688 mii lei, cu 0,91 puncte procentuale mai mic decât cele
realizate în anul precedent, iar pentru cheltuieli suma de 52.743mii lei, cu 59,3 puncte procentuale sub nivelul celor
realizate în anul precedent, stabilindu-se astfel ca, la încheierea
exerciţiului financiar 2011, rezultatul acestuia să se concretizeze
într-un deficit în valoare de 22.055 mii lei..
VIII.1. Execuţia bugetului
asigurărilor pentru şomaj
Execuţia bugetară, faţă de prevederile definitive, stabilite
prin bugetul rectificat, se prezenta, la data de 31.12.2011, astfel:
-lei-
Indicator |
Program |
Realizat |
% |
Venituri |
30.688.000 |
13.576.472 |
44,22 |
Cheltuieli |
52.743.210 |
49.230.488 |
93,30 |
Excedent (+) / Deficit (-) |
-22.055.210 |
-35.654.016 |
-161,90 |
Bugetul, în ultima sa formă, a prezentat un volum al veniturilor
care a fost mai mic decât cel prevăzut iniţial. Cheltuielile, de asemenea,
au atins nivelul de 93,30% faţă de cel programat, fapt ce a condus la
un deficit de 0,036 mld lei, cu 38,10% mai mare decât cel anticipat.
Putem afirma astfel că, în general, procesul bugetar în domeniul
asigurărilor pentru şomaj s-a înscris în coordonatele unei
abordări realiste, în concordanţă cu contextul macroeconomic
şi cu priorităţile Guvernului privind: menţinerea
deficitului de cont curent în limite sustenabile; consolidarea veniturilor
bugetare în vederea asigurării resurselor financiare necesare
susţinerii angajamentelor de cheltuieli cu care România urmează
să se confrunte în anii care urmează; stimularea creşterii
durabile şi asigurarea capacităţii de absorbţie a
fondurilor structurale şi de coeziune.
Trebuie menţionat că în anul 2011, potrivit legii bugetare
anuale, nivelul contribuţiilor sociale la bugetul asigurărilor pentru
şomaj a fost stabilit la 0.5% pentru contribuţia datorată de
angajatori şi persoanele juridice şi fizice asimilate acestora, 0.5%
pentru cea datorată de salariaţi şi 1% pentru cea datorată
de persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru şomaj.
În transpunere grafică, execuţia bugetară la data de
31.12.2011 se prezintă după cum urmează:
Pe fondul celor prezentate, se constată că bugetul
asigurărilor pentru şomaj a întâmpinat dificultăţi privind
capacitatea sa de a asigura resursele necesare finanţării în bune
condiţii a tuturor activităţilor prevăzute în programele de
ocupare şi de formare profesională, precum şi pe cele de
funcţionare a sistemului şi de gestionare a fondului, putându-se
finanţa doar obligatiile majore si cu maxima economie la titlul „Bunuri si
servicii”.
VIII.2. Cheltuielile bugetului
asigurărilor pentru şomaj
Aşa
cum s-a menţionat, cheltuielile efectuate în anul 2010, din bugetul
asigurărilor pentru şomaj, s-au situat sub nivelul celor
prevăzute în urma rectificării bugetare. Astfel, din suma
alocată, respectiv 52.743.000 lei, cheltuiala efectivă a
reprezentat 93,30 %, adică 49.230.488
lei.
Aceasta execuţie bugetară s-a realizat, prin estimarea
volumului programat al cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru
şomaj, a semnificat o restrângere a resurselor alocate si s-a datorat
cresterii substanţiale a numărului de beneficiari ai măsurilor
de protecţie socială, în principal, pe seama cresterii numărului
şomerilor indemnizaţi
faţă de anul anterior, în anul 2011 fiind înregistrată o
puternica crestere a ratei a şomajului.
Cu
toate acestea în anul 2011, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, a
fost finanţat un întreg complex de măsuri active pentru ocuparea
forţei de muncă, prezentat în capitolele anterioare ale prezentului
raport.
Este
de menţionat că deşi, în valoare absolută, cheltuielile
pentru realizarea măsurilor active s-au menţinut, în anii 2003 – 2011,
la un nivel de aproape 10 ori mai mare decât în anul de bază al perioadei
de referinţă, ponderea acestora în PIB a înregistrat o curbă
uşor descendentă, cauzată de ritmul de creştere mai
accentuat al PIB-ului.
Pe ansamblu, situaţia cheltuielilor finanţate din bugetul
asigurărilor pentru şomaj, în vederea realizării măsurilor
active pentru ocuparea forţei de muncă, se prezintă astfel:
lei
Măsura activă |
Prevederea bugetară definitivă |
Execuţia bugetară la 31.12.2011 |
% |
Formare
profesională |
260.000 |
60.199 |
23,20 |
Stimularea
angajării absolvenţilor |
5.650.000 |
1.450.438 |
92,50 |
Stimularea
angajării înainte de expirarea perioadei de şomaj |
358.736 |
||
Stimularea
mobilităţii forţei de muncă |
142.975 |
||
Stimularea
angajării de şomeri aparţinând unor categorii defavorizate Plăţi
pentru stimularea absolventilor Plăţi
conform Legea 72/2007 Plăţi pt
pregătirea prof a absolventilor (art. 84) |
3.066.396 144.361 46.229 18.958 |
||
Programe pentru
ocuparea temporară a forţei de muncă |
10.000 |
7.000 |
70,00 |
Măsuri active
pentru combaterea şomajului (consultanţă şi
asistenţă în carieră) |
220.000 |
206.716 |
94,00 |
Servicii de
preconcediere colectivă |
- |
- |
- |
Împrumuturi cu
dobândă avantajoasă pentru IMM-uri |
- |
- |
- |
Total |
6.140.000 |
5.502.008 |
89,60 |
Totodată, se constată că, potrivit noii clasificaţii
a indicatorilor privind bugetul asigurărilor pentru şomaj, conform
anexei nr. 4
Cu
toate acestea, la întocmirea contului de execuţie anual, în scopul
asigurării unei baze de comparaţie cu anii anteriori, s-a
menţinut, neoficial, vechea clasificaţie bugetară.
Faţă de cele deja
prezentate, situaţia sintetică a cheltuielilor finanţate în anul
2011, la nivelul întregului buget al asigurărilor pentru şomaj, structurate
pe capitole de cheltuieli, se prezintă după cum urmează:
Cap. |
Denumire indicator |
Programat - Lei - |
Execuţie An – Lei- |
% |
5004 |
Total cheltuieli |
52.743.210 |
49.230.488 |
93,30 |
6404 |
Cheltuielile fondului de garantare |
26.210 |
17.750 |
67,70 |
6504 |
Învăţământ |
260.000 |
60.199 |
23,20 |
6804 |
Asigurări şi
asistenţă socială |
41.303.000 |
38.896.265 |
94,20 |
8004 |
Acţiuni generale economice,
comerciale şi de muncă |
11.154.000 |
10.256.274 |
92,00 |
VIII.3. Excedentul bugetului asigurărilor pentru
şomaj
Exerciţiul
financiar al anului 2011 s-a încheiat cu un deficit de 35.654 mii lei, care au diminuat din
disponibilităţile băneşti provenind din anii anteriori.
CAPITOLUL IX. ACTIVITATEA
CONDUCERII SI COMPARTIMENTELOR FUNCTIONALE ALE AGENTIEI JUDETENE PENTRU
OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ HARGHITA
Agenţia
Judeteană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita, este
subordonată Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de
Muncă ca unitate cu personalitate juridica si este serviciu public
deconcentrat constituit la nivelul judetului Harghita.
Conducerea Agenţiei Judeţene pentru
Ocuparea Forţei de muncă Harghita este exercitată de directorul executiv şi de directorul
executiv adjunct, cu sprijinul Consiliul
Consultativ, constituit la nivelul judeţului Harghita.
În
anul 2011 membrii Consiliul Consultativ de pe lângă AJOFM Harghita s-au
întrunit de 8 ori în şedinţe
ordinare, în cadrul cărora au fost
informaţi cu privire la :
1.
Raportul de activitate al AJOFM Harghita în anul
2010 ;
2.
Contul de execuţie a bugetului
asigurărilor pentru şomaj ;
3.
Proiectele, finanţate din fonduri structurale,
în curs de implementare ;
4.
Contul de execuţie a bugetelor
proiectelor ;
5.
Rezultate obţinute prin implementarea
proiectelor ;
6.
Programul de ocupare şi planul de formare
profesională pentru anul 2011, indicatorii de performanţă
managerială propuşi pentru anul 2011 ;
7.
Bugetul pentru anul 2011 ;
8.
Situaţia şomajului la nivelul
judeţului Harghita, comparativ cu situaţia la nivel
naţional ;
9.
Bursele locurilor de muncă, rezultatele
burselor ;
10. Informare
privind accesarea Fondului European de Ajustare la Globalzare(FEAG)
11. Modificări
legislative
Membrii Consiliului
Consultativ au acordat sprijin conducerii AJOFM Harghita, în special privind
diseminarea informaţiilor de interes pentru angajatori, dar şi pentru
persoanele în căutarea unui loc de muncă.
Directorul executiv al Agenţiei
Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă a asigurat ducerea la
îndeplinire a activităţilor, astfel încât să fie realizate
într-o măsură cât mai mare obiectivele propuse prin indicatorii de
performanţă, în condiţiile pieţei forţei de
muncă, la nivelul judeţului Harghita, cât şi a bugetului alocat
pentru măsurile active. Totodată s-a implicat în mod direct în
activităţile de implementare a proiectelor a căror solicitant
este Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă
Harghita şi a acordat sprijin şi consiliere pentru derularea
activităţilor de implementare a proiectelor în care agenţia este
partener.
A reprezentat instituţia în relaţia cu
presa scrisă, audio şi vizuală judeţeană şi
naţională.
Ca urmare a
măsurilor guvernamentale, adoptate prin HG nr.662/2010, privind
restructurarea şi reorganizarea ANOFM şi implicit a AJOFM Harghita,
la data de 09.09.2010 s-a redus
numărul birourilor şi a compartimentelor , iar activităţile
au fost comasate, astfel încât să poată fi îndeplinite toate
obiectivele agenţiei.
În anul 2011 Agenţia Judeţeană
pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi-a desfăşurat
activitatea cu un număr de 37 de angajaţi repartizaţi la
serviciile şi compartimentele
agenţiei judeţene, a agenţiilor locale şi a
punctelor de lucru din localităţile Miercurea-Ciuc,
Odorheiu-Secuiesc, Bălan, Gheorgheni, Topliţa şi
Cristuru-Secuiesc.
În ceea ce urmează, vom prezenta
principalele acţiuni întreprinse, pe domenii de activitate ale
instituţiei:
- Analiza pieţei muncii şi programe de ocupare
S-a asigurat urmărirea evoluţiilor
şi tendinţelor şomajului înregistrat la nivel judetean pe zone
si localitati, pe diferitele structuri ale acestuia, acestea constituind baza stabilirii obiectivelor şi elaborării
programelor de măsuri pentru stimularea ocupării.
S-au elaborat, pe baza analizelor
făcute, programul anual de ocupare
a forţei de muncă pe
diferitele sale structuri pentru anul 2011.
S-au
monitorizat şi coordonat:
Au fost întocmite Raportul de activitate
pentru anul 2011, Bilanţul de ocupare pe anul 2011, rapoartele
trimestriale privind realizarea prevederilor contractului de
performanţă managerială încheiat cu ANOFM.
S-a asigurat
participarea activă la diferite proiecte şi seminarii
naţionale şi internaţionale care au avut ca obiect activitatea
de ocupare, precum şi în cadrul unor comisii înfiinţate la nivelul
altor instituţii.
-Formare Profesională
S-a urmărit implementarea, pe
parcursul anului 2011, a obiectivelor stabilite prin documentele programatice
în domeniul formării profesionale, obiectivele prevăzute în Strategia
pe termen scurt şi mediu pentru formare profesională continuă.
S-au monitorizat şi coordonat
următoarele activităţi:
- implementarea planului de formare profesională pentru anul 2011,
realizarea indicatorilor de performanţă pentru activitatea de formare
profesională şi informare şi consiliere, stabiliţi în
contractul angajament de performanţă managerială încheiat cu
ANOFM,
- activităţile
prevăzute prin protocoalele de colaborare/acorduri/ parteneriate încheiate
cu ceilalţi actori din domeniul informării şi consilierii
profesionale,
- implementarea obiectivelor
proiectului „Informare şi Consiliere privind Cariera”,
- implementarea programului “De
la şcoală la viaţa profesională, spre carieră” care
are ca scop prevenirea reducerii şomajului în rândul tinerilor,
- activitatea centrelor de consiliere profesională
şi a personalului aferent.
S-a asigurat
participarea activă la diferite proiecte şi seminarii
judetene, naţionale şi internaţionale care au avut ca obiect
activitatea de formare profesională şi cea de informare şi
consiliere profesională, precum şi în cadrul unor comisii, înfiinţate la nivelul altor
instituţii.
-
Managementul bazelor de date
S-a continuat derularea proiectului de externalizare a serviciilor
informatice ale
instituţiei, pentru care a fost semnat un contract cu un consorţiu
format din firmele austriece AMSBG & AMSBG Co Kg în data de 18.12.2008. Au fost efectuate mai multe modificări ale
aplicaţiei informatice, s-a realizat şi dezvoltat activitatea de call
center pentru sprijinul utilizatorilor din cadrul AJOFM, s-au parcurs mai multe
etape în implementarea modulului datawarehose pentru sistemul de management al
informaţiilor statistice.
-
Gestiunea bugetului asigurărilor pentru şomaj
S-a asigurat susţinerea financiară
a măsurilor de stimulare a ocupării şi plăţii drepturilor
băneşti ale şomerilor,
precum şi a măsurilor de protecţie socială specială,
în cazul persoanelor disponibilizate în urma concedierilor colective,
inclusiv prin gestionarea fondului de garantare a creanţelor salariale.
S-au asigurat resursele materiale şi
financiare necesare bunei funcţionări a activităţii la
toate nivelurile, judeţean şi local.
Anul bugetar 2011 a fost un an cu multe
constrângeri bugetare, având în vedere şi rectificările determinate
de evoluţiile bugetului consolidat din care face parte şi bugetul
asigurărilor pentru şomaj. Chiar şi în aceste condiţii, nu
s-au înregistrat disfuncţii majore în asigurarea resurselor pentru
realizarea obiectivelor în domeniul ocupării şi formării profesionale
a persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
- Resurse umane
şi salarizare
Pe parcursul anului
2011 s-a asigurat gestionarea resurselor umane la nivel judeţean prin
întocmirea organigramei Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei
de Muncă Harghita a statelor de personal
şi a statelor de funcţii , aplicarea procedurilor privind ocuparea
unui post vacant pentru o funcţie publică de execuţie, a
două posturi temporar vacante pentru funcţii publice de execuţie
şi prelungirea numirii temporare pentru funcţia publică de
conducere şef serviciu , organizarea examenelor de promovare în clasă
şi în gradul profesional pentru funcţionarii publici din cadrul
instituţiei care îndeplineau condiţiile prevăzute de lege,
evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor
publici.
S-au
întocmit şi fundamentat cheltuielile de personal şi au fost puse în
aplicare prevederile legale în vigoare pentru salarizarea funcţionarilor
publici din cadrul instituţiei.
S-a
asigurat participarea responsabilului de resurse umane la instruirea
periodică organizată de ANOFM pe probleme de resurse umane şi la
instruirea privind modificările legislative în domeniu organizate la
Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu
Râşnov.
În cadrul proiectului implementat de AJOFM
Harghita « Prelucrarea informatică a subvenţiilor angajatorilor-
PISA » au fost instruiţi 14 funcţionari din cadrul agenţiei
privind utilizarea platformei electronice pentru acordarea
subvenţiilor, în vederea
asigurării consilierii pentru angajatori.
Deasemenea
s-a asigurat participarea funcţionarilor publici din cadrul AJOFM Harghita
la instruiri pe teme diverse cu privire la ocuparea forţei de muncă,
piaţa muncii, management, managementul calităţii organizate prin
proiectele implementate de ANOFM şi de CNFPPP Râşnov, după cum
urmează :
-
proiect RATIO L3 – 4 persoane
-
proiect COMPROF – 22 persoane
-
proiect Fii Informat – o persoană
-
proiect Call Center SPO – 6 persoane
-
proiect « Campanie de comunicare pentru tineri
şi angajatori privind serviciile SPO » - o persoană
-
proiect
SCOP – două persoane
-
proiect SApeRe – 15 persoane
-
proiect PACSPO – 12 persoane
-
proiect ICAR – 6 persoane
proiect MedForm –
două persoane
-
Activitatea juridica şi metodologie
În sens larg, activitatea juridică în anul 2011 a constat în
exercitarea activităţilor specifice profesiei de consilier juridic:
consultanţă, reprezentare juridică, avizarea pentru legalitate
şi semnarea actelor cu caracter juridic, redactarea de acte juridice.
În sens restrâns, activitatea juridică în anul 2011 a constat în
următoarele:
- informarea persoanelor fizice/juridice, la solicitarea acestora, cu
privire la orice aspecte de natură juridică ce rezultă,în
special din Legea nr. 76/2002, actualizată, precum şi a prevederilor
celorlalte acte normative prin care sunt reglementate măsuri de
protecţie socială sau măsuri de stimulare a ocupării
forţei de muncă a căror finanţare se asigură din
bugetul asigurărilor pentru şomaj;
- redactarea de întâmpinări la cererile de chemare în judecată
sau contestaţii ale persoanelor fizice şi juridice, şi depunerea
ulterioară a acestora la
instanţa de judecată;
- reprezentarea AJOFM Harghita în faţa instanţei de
judecată, prin prezentarea la termenele fixate şi punerea
concluziilor în fond, precum şi în cadrul adunării creditorilor în ce
priveşte debitorii - persoane juridice, aflaţi sub incidenţa
Legii nr. 85/2006, actualizată, privind procedura insolvenţei.
- avizarea pentru legalitate
şi semnarea actelor cu caracter juridic: diverse contracte încheiate între
AJOFM Harghita şi alte persoane juridice, decizii interne cu privire la
proprii angajaţi sau decizii cu privire la alte persoane fizice sau
juridice, comunicări cu caracter juridic către persoane juridice/
fizice;
- rezolvarea contestaţiilor formulate de persoane juridice (în
special cei care beneficiază de măsurile de stimulare prevăzute
de Legea nr. 76/2002) sau fizice (în special de şomeri indemnizaţi).
-Audit public intern
Misiunea Compartimentului Audit Public
Intern a fost de a da
asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a
veniturilor şi cheltuielilor publice, perfecţionând
activităţile AJOFM.
Scopul principal al misiunilor de audit cuprinse in plan l-a reprezentat
diagnosticarea intregului sistem atat sub aspect managerial cat si
financiar-contabil, in vederea cresterii eficientei tuturor sectoarelor de
activitate.
In cursul anului 2011 s-au realizat
3 misiuni de audit de asigurare si 5 misiuni de audit
privind administrarea, gestionarea şi utilizarea fondurilor Comunitare .
Domeniile abordate în cadrul misiunilor de
audit intern :
· activitatea financiar contabila;
· fondul de garantare a creantelor bugetare;
· evaluarea
procesului si a stadiului de implementare a sistemelor de control managerial
· constatarile factuale cu privire la verificarea
cheltuielilor a unui contract de grant finantat de catre UE - în cauză, „Program
Integrator al Formarii Adultilor Necalificati – PIFAN”, nr.
POSDRU/82/5.1/S/48625 si „Noi oportunitati de ocupare in mediul rural prin
Telework” nr. POSDRU/13/5.2/S/2
beneficiar AJOFM Harghita.
Conducerea
institutiei a fost informat in toate cazurile asupra constatarilor si
recomandarile formulate in urma misiunilor de audit intern desfasurate.
Ca urmare a recomandarilor din rapoartele de
audit si a discutiilor purtate cu factorii de raspundere s-a diminuat impactul
factorilor de risc in derularea actiunilor AJOFM.
- Control măsuri active
Scopul
principal al tuturor misiunilor de control cuprinse in plan il reprezinta
urmarirea calitatii si eficentei cu care sunt finalizate operatiunile si activitatile.
Activitatea s-a axat pe evaluarea
legalitatii aplicarilor măsurilor active sub aspectul respectării
ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le
sunt aplicabile, evaluarea sistemului de control intern al măsurilor
active cu scopul de a stabili dacă acesta funcţionează eficace
şi eficient, pentru identificarea deficientelor şi trasarea de
măsuri, stabilire de termene şi persoane responsabile, pentru
corectarea acestora, examinarea la nivelul agenţiilor, dacă în urma
aplicării măsurilor active, destinate atât persoanelor aflate în
căutarea unui loc de munca cât şi de stimulare a angajatorilor în
vederea încadrării în muncă a şomerilor, au fost indeplinite
sarcinile şi indicatorii de performanţă stabiliţi.
Activitatea de control
măsuri active s-a derulat în conformitate cu Ordinul Presedintelui ANOFM
nr.279/2004 pentru aprobarea Procedurii privind activitatea de control, de
indeplinire a măsurilor asiguratorii, precum şi de efectuare a
executarii silite a debitelor rezultate din nerespectarea prevederilor Legii
nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii
fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare.
Intreaga activitate s-a
desfasurat tinand cont de ”Tematica specifica de control” propusa si aprobata
spre a fi utilizata, tinand cont de reglementarile legale in vigoare in
domeniul controlului masuri active, „Lista obiectivelor obligatorii de
verificat” aprobata spre a fi utilizata in domeniul controlului masuri active
si „Metodologia „ privind indrumarea si controlul in domeniul masurilor active.
Au fost realizate
acţiuni cuprinse în Programul anual de control ( 114 de controale din cele
116 planificate), controale efectuate de interes pentru conducerea
agenţiei precum şi verificări efectuate ca urmare a unor
sesizări provenite din diverse medii sau dispuse de ordonatorul de credite
( 27 controale).
- EURES si medierea
muncii
S-au implementat măsurile
prevăzute în Planul EURES 2011 şi s-a asigurat informare, consiliere şi mediere în
cadrul Reţelei EURES, respectiv prin consilierul EURES judetean, cu accent
pe transparenta locurilor de muncă vacante puse la dispoziţia
cetăţenilor UE, aspecte importante în prevenirea fenomenului migraţiei
ilegale şi, mai ales, în gestionarea migraţiei legale. S-a
raspuns la un numar de 88 solicitari scrise (petiţii/mesaje electronice) ale persoanelor interesate de
găsirea unui loc de muncă în diverse state europene, din acestea 88
solicitari au fost solutionate de consilierul EURES din compartiment.
Au fost identificate principalele obstacole în calea
mobilităţii lucrătorilor români în spaţiul european, dintre
acestea specificăm: necunoaşterea limbii străine de
circulaţie europeană solicitată de angajator şi
insuficienta informare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă în
altă ţară europeană
asupra condiţiilor de muncă şi de viaţă din
statul respectiv.
- comunicare
şi secretariatul consiliului de administraţie
S-au
desfăşurat permanent acţiuni pentru promovarea şi
mediatizarea serviciilor AJOFM Harghita, a oportunităţilor oferite
prin implementarea proiectelor finanţate din fonduri structurale, de către AJOFM
Harghita, în calitate de solicitant sau partener, şi la cerere promovarea
proiectelor implementate de ANOFM, prin :
-
transmiterea comunicatelor de presă ;
-
organizarea conferinţelor de presă ;
-
postarea informaţiilor pe pagina de internet a
AJOFM Harghita
-
distribuirea materialelor informative
-
afişarea informaţiilor la sediul
agenţiei judeţene şi a
punctelor de lucru din judeţ
Pe parcursul anului 2011 AJOFM Harghita a
elaborat şi remis mass mediei judeţene un număr de 36 de
comunicate de presă, pe următoarele subiecte :
-
locuri de muncă vacante – săptămânal
-
cursuri de calificare pentru şomeri, inclusiv
prin proiecte – lunar
-
situaţia şomajului, la cererea
reprezentanţilor mass media
-
bursa locurilor de muncă şi rezultate ale
bursei – cu ocazia organizării acestora
-
modificări legislative – de câte ori a fost
cazul
Comunicatele de presă au fost preluate în
special de presa scrisă din judeţul Harghita, asigurând astfel o bună vizibilitate în
spaţiul public la nivelul judeţului a activităţilor
desfăşurate de instituţie, cu valoare imagologică
pozitivă.
Pe lângă
comunicatele de presă, AJOFM Harghita a mai organizat conferinţe de
presă, în special cu privire la implementarea proiectelor finanţate
din fonduri structurale, şi a
răspuns prin interviuri, la un număr de 16 solicitări din partea
jurnaliştilor, pe diverse teme.
Informaţiile
privind locurile de muncă vacante din judeţ, serviciile oferite de AJOFM
Harghita, proiectele implementate, anunţuri şi comunicate importante
pot fi obţinute de pe pagina de internet a agenţiei, www.harghita.anofm.ro, numărul vizitatorilor în anul care a
trecut fiind de peste 20.000.
A fost asigurat accesul
la informaţiile de interes public, conform Legii nr.544/2001 privind
liberul acces la informaţiile de interes public, raportul întocmit privind
implementarea Legii nr.54/2001 pentru anul 2011, fiind postat pe site-ul agenţiei.
S-au asigurat
condiţiile de desfăşurare a şedinţelor Consiliului
Consultativ prin distribuirea materialelor supuse dezbaterii şi asigurarea
secretariatului.
CONCLUZII
Evolutia ocuparii si a
somajului in judet in anul 2011 este una specifica unei economii afectate de o
criza, de recesiune economica. Traditional judetul Harghita datorita
subdezvoltarii economice, a lipsei de investitii private (indiferent de natura
capitalului) in economie inregistreaza nivele ale somajului cu 1-2 procente mai
mari decat media nationala.
Este de remarcat de
asemenea ecartul major care exista
dintre gradul de ocupare a fortei de munca si rata somajului comparativ
cu totalul populatiei active civile. In acest sens este evidenta existenta unei
mase tampon care nu se regaseste in nici una din cele doua situatii statistice
(ocupat sau somer)
Structura somerilor din
punctul de vedere a pregatirii profesionale este una care nu incurajeaza
cresterea gradului de ocupare. Multi someri sunt analfabeti si au nevoie
stringenta de cursuri de tipul „A doua-a sansa”.
O problemă gravă
care se manifestă în prezent, este aceea a creşterii numărului
persoanelor descurajate, care renunta să mai caute locuri de muncă,
fiind convinse că nu vor găsi. Aceste persoane , de altfel , nici nu
se reinregistreaza in evidentele noastre sau a furnizorilor de ocupoare
privati, transformandu-se in asistati sociali.
O alta cauza a somajului o reprezinta “inexistenta” sistemului de invatamant profesional si tehnic , a schimbarilor continue din sistemul de invatamant romanesc , in special in domeniul invatamantului profesionala si tehnic , uneori insuficient adaptat la cerintele pietei fortei de munca, a proportiei mari a invatamantului teoretic in comparative cu invatamantul professional , a faptului ca tinerii nu doresc “munca fizica ” ci doar de birou . Toate acestea duc la cresterea somajului in randul tinerilor.
De asemenea, o abordare improprie a conceptului de dezvoltare a resurselor umane in interiorul firmelor este un motiv de ingrijorare referitor la flexibilitatea si adaptabilitatea fortei de munca in urmatorii ani. In toata aceasta perioada firmele din judet au fost mai degraba concentrate pe supravietuire si mai putin pe construirea viitorului.
Astfel analiza evolutiei
somajului pe anul 2011 din cadrul AJOFM Harghita s-a facut ţinând seama de
contextul general economic, distorsionat de fenomenele proprii crizei
financiare manifestate şi pe parcursul anului 2011, ale cărei efecte
au fost resimţite din plin în
piaţa forţei de muncă din judetul Harghita. Unii dintre
factorii determinanţi care au fost luati in calcul la aceasta analiza, au
fost evoluţia demografică, costul vieţii, costul forţei de
muncă, speranţa medie de viaţă a populaţiei, migraţia
externă şi mobilitatea circulară manifestată la nivelul
judetului.
Luând în considerare
aspectele menţionate şi, având în vedere rezultatele obţinute
prin implementarea programelor de ocupare, a planului de formare
profesională, a proiectelor din fondul FSE, a celorlalte acţiuni, putem concluziona că AJOFM Harghita, care şi-a
desfăşurat activitatea influenţată direct de efectele crizei economico-financiare, chiar
şi în condiţiile diminuării numărului de personal,
şi-a atins obiectivele stabilite pentru anul 2011 de analiza,
desfăşurând o activitate eficientă.
Director
executiv,
Tiberiu
PANESCU
Intocmit,
Elena DARVAS